Opinii

Liviu Voinea, profesor ASE: De unde vine scăderea investiţiilor străine în 2023. Cum citim datele statistice

Liviu Voinea, profesor ASE: De unde vine scăderea...

Autor: Liviu Voinea

20.02.2024, 22:46 324

Recent au aparut comentarii in spatiul public privind scaderea drastica a investitiilor straine directe de la 10 miliarde de euro in 2022 la 6,5 miliarde de euro in 2023, plecand de la datele statistice publicate de BNR privind balanta de plati si investitiile straine. Se cuvin aduse insa o serie de explicatii care ar putea sa schimbe modul in care ne raportam la aceste cifre.

  1. Investitiile straine directe (ISD) se compun din trei fluxuri de capital: aportul la capital (equity), profitul reinvestit, si creditele intra-grup. Primele doua reprezinta surse autonome de finantare, care nu creeaza datorie. Dar a treia categorie, creditul intra-grup, este in fapt generatoare de datorie privata externa – in general pe termen scurt. Inainte de criza din 2008, ponderea creditelor intra-grup in fluxurile de ISD depasise 50%. Din acest motiv, cand s-a oprit finantarea pe datorie efectul intern a fost devastator, economia a intrat intr-o recesiune severa si a fost nevoie de un acord cu principalele banci straine (asa-numitul Acord de la Viena) care sa prevada mentinerea expunerii pe Romania.  Ceea ce s-a prabusit cu adevarat in 2023 au fost creditele intra-grup: de la 2,1 miliarde euro in 2022 la aproape zero (39 milioane euro) – cel mai probabil pe fondul cresterii rapide a dobanzilor in strainatate si a nevoii de lichidati pentru firmele mama. De aceasta data, ponderea mai mica (circa 20%) a creditelor intra-grup si existenta altor surse de finantare la nivel macro (atat interne cat si externe – mai cu seama fondurile europene) au limitat impactul negativ asupra economiei. Realitatea a demonstrat ca economia Romaniei este mult mai puternica decat in urma cu un deceniu si jumatate si mai pregatita sa faca fata unui soc extern. Mai mult, prin reducerea creditelor intra-grup, datoria privata externa a fost in 2023 cu 2 miliarde de euro mai mica decat ar fi putut sa fie.
  2. Aportul la capital si profitul reinvestit par sa fi scazut la randul lor in 2023, intr-o masura mult mai mica decat creditele intra-grup, dar nu avem deocamdata datele detaliate in structura. Stim ca in 2022 aportul la capital a fost 1,8 miliarde euro, iar profitul reinvestit 6 miliarde euro (profit 14.6 miliarde din care se scad pierderi 3.2 miliarde, si dividende 5.3 miliarde). Din punct de vedere contabil, profitul nedistribuit din anii anteriori ramane in capitalurile proprii ale firmelor. Cand profitul este in cele din urma distribuit si dividendele ies din tara – pe  fondul nevoii de lichiditati intr-un moment in care finantarea a devenit scumpa - scad capitalurile proprii in sens larg din perspectiva ISD. In plus, anul 2022 a fost un an de profituri exceptionale (intr-un context deosebit care a favorizat cresterea preturilor pe anumite piete) cu dividende mari platite in 2023. Deja stim din executia bugetara pentru anul 2023 ca incasarile din impozitul pe dividende au crescut cu 32% fata de anul precedent, confirmand ipoteza expusa aici.
  3. Datele pentru 2023 sunt preliminare, si includ o estimare pentru trimestrul IV. Datele finale vor fi publicate abia in septembrie 2024. De aceea, ar fi bine sa asteptam pana atunci pentru a face comparatii intre datele finale din 2022 (care au suferit modificari substantiale fata de cele preliminarii) si datele finale din 2023.

Scaderea creditelor intra-grup nu e un lucru rau, mai ales la dobanzile mari din prezent. Distribuirea dividendelor de asemenea nu este un lucru rau – poate fi si un semn de maturizare a investitiilor. In concluzie, este indicat sa abordam cu prudenta analiza datelor privind investitiile straine directe si sa acordam atentie detaliilor.

Liviu Voinea este profesor de macroeconomie financiara si economie internationala, ASE

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO