Opinii

Nicolescu, Deloitte: Ce a fost important pe piaţa energiei în aprilie

Nicolescu, Deloitte: Ce a fost important pe piaţa energiei în aprilie

Autor: Răzvan Nicolescu

05.05.2015, 00:04 1102

Preluarea BG Group transformă Shell în jucătorul privat cel mai important în domeniul gazului natural. Disputa Comisia Europeană – Federaţia Rusă în privinţa Gazprom a trecut într-o nouă fază. Guvernul român încurajează automobilul electric, ca alternativă la combustibilii clasici din transporturi. Tendinţele de politizare şi deprofesionalizare ale companiilor de stat din sectorul energetic se acutizează, coroborate cu distribuirea profiturilor ca dividende, în detrimentul investiţiilor.

Preluarea companiei britanice BG Group de către gigantul anglo-saxon Shell, într-o tranzacţie de aproximativ 70 miliarde euro, reprezintă cea mai importantă dezvoltare din domeniul energetic la nivel mondial din luna aprilie. Această preluare a transformat Shell în a doua companie mondială ca şi capitalizare după ExxonMobil şi al treilea producător mondial de gaz natural după cele două companii de stat - Gazprom şi Compania Naţională de Petrol din Iran. Cred că această tranzacţie va deschide apetitul pentru altele, o posibilă ţintă de preluare fiind BP, mai ales după problemele cu care această companie se confruntă că urmare a accidentului din Golful Mexic. Un alt lucru de remarcat, în contextul afacerii Shell - BG Group, este apetitul crescut pentru invesţii în sectorul de midstream (transport) şi downstream (rafinărie şi distribuţie), activităţi care prezintă un risc investiţional mai redus în raport cu activităţile de explorare şi producţie. Unul dintre punctele forte ale BG Group sunt activele deţinute în domeniul lichefierii, transportului şi stocării de gaz natural, active ce vor ajuta Shell să se poziţioneze cât mai bine pe piaţa mondială de gaz natural. Oricum, este de anticipat o competiţie tot mai acerbă între marii jucători dar şi între aceştia şi companiile de dimensiuni mai mici, în special cele care operează pe piaţa de gaz neconvenţional din SUA şi care, cel puţin deocamdată, par mai flexibile şi mai inovative, inclusiv în ceea ce priveşte reducerea costurilor, creşterea productivităţii şi adaptarea cu succes la fluctuaţiile pieţelor.

În ceea ce priveşte dezvoltările la nivel european, luna aprilie a fost marcată de decizia Comisiei Europene de a trece la o nouă etapă în investigaţia sa în cazul Gazprom, companie acuzată de practici de abuz de poziţie dominantă. Este de urmărit dacă atitudinea Gazprom va fi de a coopera şi a încerca să răspundă aspectelor ridicate de către Direcţia Generală de Concurenţă a Comisiei Europene sau va fi utilizată din nou legea promovată de către Vladimir Putin în 2012 prin care companiilor ruseşti strategice le este interzis să furnizeze informaţii autorităţilor din alte ţări. În plus, este de văzut şi dacă, mai ales în contextul crizei din Ucraina, vor exista reacţii politice ale Rusiei, repunerea pe tapet a înţelegerilor mai vechi cu China nefiind exclusă.

În ceea ce priveşte România, este de remarcat o decizie de politică energetică extrem de importantă adoptată în luna aprilie de către Ministerul Mediului care vizează dezvoltarea automobilului electric prin acordarea unor subvenţii celor care doresc să achiziţioneze un astfel de automobil, precum şi încurajarea construirii de staţii de alimentare. Crearea unei alternative la combustibilii clasici în transporturi, alături de identificarea unei soluţii durabile pentru încălzire în România, reprezintă unul dintre piloni esenţiali ai strategiei energetice a ţării, strategie a cărei revizuire a intrat în impas deşi în proporţie de peste 80% procesul era finalizat încă din 2014. Este de urmărit dacă autorităţile locale şi companiile de distribuţie de energie electrică vor ridică mănuşa aruncată de către guvern în ceea ce priveşte automobilul electric.

În rest, în sector se acutizează acţiunile de politizare şi deprofesionalizare a managementului şi consiliilor de administraţie ale companiilor de stat din sector, uneori derulate la limita legii.

În plus, există o abordare nesustenabilă în privinţa distribuirii profitului că dividende, statul fiind foarte flămând pe termen scurt, în detrimentul investiţiilor pe termen mediu şi lung. Paşii timizi către o bună guvernanţă nu sunt încurajaţi suficient, un exemplu elocvent fiind compania Electrica căreia, după ce a adoptat un Cod de integritate şi un avertizor de integritate, i-a fost respins noul sistem de remuneraţie, probabil pe principiu dacă tot vreţi să fiţi cinstiţi puteţi să lucraţi şi gratis. Toate aceste lucruri se întâmplă şi cu concursul unei societăţi civile letargice şi neinteresate să prevină acte de corupţie şi cu o opoziţie mai mult preocupată ca în Parlament, împreună cu majoritatea şi cu o parte din ANRE, să creeze pentru prieteni un nou sistem de promovare pentru proiectele regenerabile cu o putere instalată mai mică de 0,5 MW.

 

Răzvan Nicolescu a fost ministrul energiei în 2014. În prezent este preşedinte al Consiliului de Administraţie al Agenţiei Europene de Reglementare în Energie şi consultant pe probleme de energie în cadrul Deloitte.

AFACERI DE LA ZERO