În ultimii ani, în România se constatată o accentuare adiscrepanţei între veniturile populaţiei, atât în interiorulsectorului public şi al celui privat, cât şi între cele douăsectoare. Această evoluţie poate deveni o problemă pentru că întimp poate duce la scăderea puterii de cumpărare a populaţiei înansamblu.
Astfel, datele arată că a avut loc o polarizare a veniturilorcare s-a manifestat printr-o tendinţă de creştere a ecartului întreveniturile mari şi cele mici obţinute de populaţie. Cauzele acestuifenomen au fost politicile salariale, accesul inegal la resurse,politicile fiscale utilizate în ultimii ani şi criza economică.
În mod paradoxal, polarizarea veniturilor în sectorul public aajuns să fie mai accentuată decât în sectorul privat din cauzacreşterii continue a salariilor din acest sector până în2008-2009.
De asemenea, salariul mediu din sectorul public a fost cuaproape 20% mai mare decât cel din mediul privat. Începând cu anul2009, ca urmare a crizei economice, mediul privat a realizat oajustare a veniturilor, în special în cazul celor mari,reducându-se astfel diferenţele dintre venituri.
În schimb, în sectorul bugetar noua legislaţie nu a determinatscăderea discrepanţelor dintre venituri. Astfel, Legea salarizăriiunitare ar fi trebuit să se axeze pe reducerea salariilor mari şi aecartului faţă de salariile mici, iar restructurarea sectoruluipublic să aibă în vedere reducerea posturilor de conducereremunerate cu salarii mari.
Scăderea uniformă a salariilor bugetarilor cu 25% nu a condus lascăderea inechităţilor din cadrul sistemului public, dar a redusdiferenţa faţă de sectorul privat din punctul de vedere alpolarizării veniturilor. Diminuarea decalajului dintre cele douăsectoare s-a realizat în special în zona veniturilor mici, deoareceîn această arie salariile din mediul public au fost mai mari decatîn sectorul privat. O cauză a acestei situaţii este evaziuneafiscală din sectorul privat manifestată prin multe contracte demuncă încheiate la nivelul salariului minim pe economie.
Accesul inegal la resursele economice creează premisele pentrudiferenţierea categoriilor sociale şi creşterea vizibilităţiisărăciei sau a bogăţiei din societate. Astfel, diferenţele de ordinsocial sunt determinate de polarizarea economică ce presupunecreşterea inegalităţii distribuirii şi redistribuirii veniturilordin economie.
Dezvoltarea economică şi piaţa liberă bazată pe competiţie nupresupun şi accesul egal la resursele economice sau distribuireaconsumului şi a veniturilor către cei care sunt îndreptăţiţi saucare au mai mare nevoie.
Din punct de vedere teoretic, inegalitatea veniturilor se poateanaliza fie cu ajutorul cvintilelor (împărţirea în 5 intervale aşirului de valori) sau decilelor (împărţirea în 10 intervale devalori), fie prin intermediul coeficientului Gini, un indicatorcare măsoară disproporţia dintre venituri.
Împărţirea populaţiei pe cvintile/decile de venit şideterminarea raportului resurselor dintre diferite segmente egaleale populaţiei exprimă o măsură a gradului de polarizare aveniturilor. De exemplu, raportul dintre ultima cvintilă (cel maibine plătiţi 20% dintre salariaţi) şi prima cvintilă (cel mai prostplătiţi 20% dintre salariaţi) a fost în ultimii ani în jur de 4,ceea ce denotă existenţa unui grad mare de inegalitate întrevenituri.
Din punctul de vedere al politicilor fiscale, adâncireapolarizării economice a veniturilor în România este determinatăatât de măsurile fiscale luate de stat în ultimii ani, cât şi deîncălcarea principiului echităţii fiscale.
O primă măsură de ordin fiscal, care a contribuit la creştereagradului de polarizare şi care nu respectă echitatea fiscală peorizontală a fost cota unică. Trecând peste controversele politiceşi economice generate de cota unică, valoarea coeficientului Ginicare măsoară discrepanţa veniturilor a crescut de la 0,34 în 2004la 0,36 în 2008 şi a ajuns la aproape 0,38 în 2010, ceea ce indicăo adâncire a inegalităţii veniturilor şi ne situează din aceastăperspectivă pe unul din primele locuri în UE.
Prin introducerea cotei unice s-a mărit ecartul dintreveniturile nete deoarece din cauza progresivităţii cotelor deimpunere (între 18% şi 40%) de dinainte de trecere la cota unică(16%), cei cu venituri mari au avut mai mult de câştigat decât ceicu venituri reduse.
Astfel, prima decilă (cei 10% din populaţie cu cele mai micivenituri) a câştigat foarte puţin (în jur de 2% din venituri),următoarele decile de la a doua până la a noua au câştigatprogresiv, iar ultima decilă (cei 10% din populaţie cu cele maimari venituri) a câştigat cel mai mult (în jur de 15% dinvenituri).
O altă măsură fiscală care a deteriorat omogenitatea întredecilele cele mai sărace şi medii şi cele mari şi a contribuit lapolarizarea puterii de cumparare a fost majorarea impozitelorindirecte (în special a TVA) deoarece acestea sunt incluse înpreţul de vânzare al bunurilor de larg consum şi îi afectează celmai mult pe cei cu venituri reduse.
Astfel, raportul impozitelor indirecte în veniturile realizateîn cazul persoanelor aflate în zona decilelor mici şi medii estemult mai mare decât în cazul celor care se află în zona decilelormari. De asemenea, aceste impozite nu afectează veniturilenominale, ci pe cele reale, contribuind la scăderea puterii decumpărare.
Dezechilibrele sociale, economice şi financiare întâlnite atâtîn sectorul public, cât şi în cel privat au condus la accentuareapolarizarii economice şi sociale precum şi la perpetuarea scăderiinivelului de trai pentru cei cu venituri reduse.
Prof. univ. dr. Dan Armeanu - Facultatea de Finanţe, Asigurări,Bănci şi Burse de Valori, Academia de Studii Economice,Bucureşti
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
