Viitorului potenţial bunic TraianBăsescu îi sunt atât de puţine pe voie. Încălzit de reflectoare,miercuri seară, preşedintele a împărţit scatoalce fărădiscriminare. Nu este un eveniment.
Cel care pretinde mereu respectpentru funcţia căreia îi umple contururile şi uneori vorbeştedespre sine la persoana a treia nu a avut vreodată reţineri în aîncondeia tot ce mişcă pe altă muzică decât a sa. Rigorile poziţieiau fost un moft demult depăşit.
Ponta e avid să alerge după băţprin iarba Cotroceniului, Antonescu - un buimac, Oprescu - unulcare trăieşte între doi paşi şi cade în nas când trebuie să-şi iaavânt doi metri, fostul rege - un fugar trădător, Mircea Geoană -un fugitivo pe râul Moscova şi ambasada americană - obăgăreaţă.
Trist este că preşedintele TraianBăsescu s-a suit cu pantofii săi bine lustruiţi şi pe istorie. Cusuficienţa celui care şi-a inoculat gândul că va fi o paginăluminoasă. Doar că la suitul cu pantofii bine lustruiţi pe un fostrege, i s-a răspuns cu sânge (albastru, neutru şi suveran). "Nuvrem să comentăm, cel mai bine", a spus fiica şi moştenitoareafostului rege Mihai. Cea mai rea pedeapsă care i se poate dapreşedintelui omnipotent este să-l ignore un fost rege.
Dacă bunul-plac prezidenţial s-aînălţat pe asemenea poante, cu ce este mai matur, vizionar, curajosdomnul preşedinte decât imberbul Ponta, aiuritul Antonescu şiiepuraşul Geoană? Sunt spusele sale dovezi de simţ politic şidemnitate a funcţiei?
Îngrijorător este că preşedinteleTraian Băsescu a trecut la un nivel superior de răfuială. Larăfuiala cu harta. Probabil din raţiuni înalte. Nu ştiu dacă senumeşte şantaj la maghiari. Mai curând aduce cu o mare foame dedezordine. Descărcată în strigătul de luptă: Atacaţideconcentratele ! (Dacă nu puteţi ataca judeţele). I-a rămasfixaţia încleştării cu statul greoi şi scump, pe care îl vreacosteliv, abia trăgându-şi suflarea. Şi nimic nu este prea puţinpentru câştigarea meciului. Ordinea de bun-simţ a lucrurilor şidestinele individuale răvăşite - nişte bănuţi cocliţi, de care tepoţi descotorosi dintr-un scuturat. Nu contează unde pică şi dacămai mişcă, câtă vreme zornăie jucăria vrăjită a asumării pentruorice.
Prins în frenezia palmelor de dat,domnul Băsescu i-a trimis o directă şi lui Lucian Bute: se va uitacomod, din fotoliul de acasă, la ultimul meci al marelui campion.Poate ştie că nu are cum să se bucure de entuziasmul pe care îlstârneşte acel alb aproape fără pată al adevăratei glorii sportive.Sau poate ştie că nu va avea o peluză care să-i poate numele nicimăcar în inima fanaticilor săi (dacă ei mai există).
Traian Băsescu se foartemulţumeşte să-şi fie "unic căpitan" (crezând că este al tuturor) şisă sufere vădit de spleen-ul baudelaire-ian al "regelui unei ţăriploioase", "gârbov de a minţii bătrâneţe", căruia "urâtul îi adapăgândirile răzleţe".
Norocul nostru este că nu poate săschimbe şi judeţele sau deconcentratele tărâmului poeziei şi căpentru regii de acolo nu are verbul necesar facerii dinvorbe.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
