Daca Bulgaria nu ar fi intrat in Uniunea Europeana odata cu noi, indicatorul privind popularitatea Uniunii ar fi fost in Romania la jumatate fata de acum.
De la 1 ianuarie incoace, de cand s-a simplificat trecerea la frontiera, Bulgaria este luata cu asalt de turisti si cumparatori romani care au descoperit uimiti ca totul este mai ieftin la sud de Dunare: hotelurile, apa minerala, carnea sau, mai nou, casele.
Toata lumea ar fi pus pe seama intrarii in Uniune preturile mai mari de la noi, facand legatura cu ceea ce s-a intamplat imediat dupa ce a intrat Ungaria in UE, in 2004, cand vecinii de la vest veneau sa se aprovizioneze in supermarketurile romanesti.
Asa insa, popularitatea UE, chiar daca in usor declin, a ramas solida. Mai ales ca oamenii au posibilitatea sa vada, in vestul tarii, in Ungaria, ca fondurile europene au adus o imbunatatire a infrastructurii.
Sa spunem ca la noi e mai scump pentru ca, fundamental, Bulgaria are o economie mai "slaba" decat a Romaniei. Productivitatea muncii este mai redusa, salariile sunt mai mici cu circa 30%, companiile nu sunt atat de puternice - este si un decalaj economic datorat diferentei de dimensiune intre cele doua tari.
Ar fi o explicatie plauzibila pentru ca sta in picioare si in cazul diferentelor de preturi intre Romania si tarile vechi ale Uniunii Europene - Germania, Franta sau Anglia.
Dar cum se explica faptul ca si in Ungaria, unde productivitatea si salariile sunt mai mari decat in Romania, preturile sunt mai mici decat la noi? Salariul mediu net in iunie a fost in Ungaria de circa 120.000 de forinti, adica 480 euro, fata de 320 euro salariu mediu net in Romania, iar PIB-ul pe cap de locuitor (deci productivitatea), este dublu fata de Romania, unde anul acesta va fi in jur de 5.400 euro.
In acelasi timp, o masa la restaurant in Budapesta costa 50-75% fata de una din Bucuresti, iar un apartament de trei camere de 100 mp in centru nu depaseste 150.000 de euro, fata de 250.000 -300.000 de euro in centrul Bucurestiului.
Cel mai bine se vede diferenta la granita dintre Ungaria si Romania. Oradenii si aradenii cumpara case in orasele si comunele de peste granita, merg sa se ingrijeasca in spitalele de dincolo sau la distractie in water-park-urile ungare. De ce? Pentru ca sunt mai ieftine si mai bine ingrijite.
Explicatia cu diferenta de forta a economiilor nu mai functioneaza. Bulgaria este mai slaba economic decat Romania si preturile sunt mai mici, Ungaria este mai puternica economic decat Romania, dar preturile sunt tot mai mici decat la noi. Ce se intampla?
Cea mai la indemana explicatie suplimentara in acest moment ar putea fi decalajul foarte mare la nivelul salariilor mici din Romania fata de cele din tarile puternice, cum este Ungaria.
Cu alte cuvinte, diferenta mare la categoria "musca" a salariilor - adica salariile mici sau entry-level - atrage investitii, ceea ce explica cererea exploziva de manageri si specialisti, care se regaseste apoi in preturile mai mari la case si apartamente sau in cele de la restaurant, la imbracaminte sau incaltaminte.
Intr-adevar, salariul minim in Romania este la doar
30-35% din cel mediu, pe cand in Ungaria salariul minim este la 60% din cel mediu.
In plus, aceasta cerere brusca (de oameni si de imobile), aparuta in ultimii trei ani, nu-si gaseste oferta pentru ca o mare parte din activele romanesti (fabrici, terenuri, magazine, hoteluri) au fost multa vreme sau mai sunt inca "inghetate" ca urmare a intarzierii privatizarilor, a falselor privatizari (cum e cazul SIF-urilor) sau a intarzierii retrocedarilor.
Simptomul inghetarii activelor se vede cel mai bine in Bucuresti, care s-a dezvoltat in nord-est ca o protuberanta pentru ca acolo erau terenuri libere intinse si usor de cumparat (fara probleme cu drepturile de proprietate).
Pentru a vedea exact cat mai au de crescut salariile in Romania si ce diferenta mai au de recuperat, cel mai bun indicator este ponderea salariilor brute in PIB. In Romania este de circa 25%, unul dintre cele mai scazute niveluri din Europa, fata de tarile dezvoltate, unde se ridica la peste 60%.
Cu cat sunt decalajele mai mari , cu atat viteza de absorbtie a investitiilor cand barierele sunt ridicate este mai accelerata. Este exact ceea ce se intampla de 3 ani incoace, de cand nivelul investitiilor straine este de peste 5 miliarde euro pe an.
Sigur ca, odata zagazurile scoase, in cativa ani nivelul apei din cele doua "cuve" se va egaliza. Vor scade preturile de la Oradea si vor creste cele de la Sziget pana cand va deveni irelevant daca pe placutele indicatoare scrie Utca sau Strada.
Politicile publice vor face insa in continuare diferenta. Romania a ajuns acum in situatia marilor orase americane - sunt bune de facut bani, dar nu sunt bune de locuit.
Sorin Paslaru este redactorul-sef al ZF
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
