Teme consistente, de felul celor care se vor afla pe agenda Consiliului European din 27-28 iunie merită un loc “de prim-rând” permanent în dezbaterea publică din România, pentru că privesc viitorul nostru în context comunitar.
Consiliul îşi propune la această reuniune să formuleze concluzii pe două subiecte de importanţă maximă pentru Uniunea Europeană:lupta împotriva şomajului în rândul tinerilor şi finanţarea economiei.
Este o întâlnire foarte ambiţioasă unde, mai mult ca de obicei, se vor pune în valoare determinarea politica prin expresia Parlamentului European, soluţiile formulate de unele state-membre care ne-au obişnuit cu o contribuţie substanţială din acest punct de vedere, dar şi viabilitatea unor soluţii macro, universal valabile la nivel european, care se interpun unor rezolvări aplicabile pe spaţii mici (la nivelul fiecărui stat în parte).
Din discuţie nu trebuie omis că sesiunea marchează şi finalizarea Semestrului European 2013, dar şi că acceptarea Letoniei în zona Euro se doreşte a fi percepută ca un semn de încredere şi vitalitate a respectivului spaţiu.
Pentru celelalte teme de pe agendă nu se aşteaptă decizii concrete - nici politica economică, cu accent pe Compactul pentru Creştere şi Ocupare şi nici consolidarea Uniunii Economice şi Monetare neîntrunind masa critică necesară elaborării şi formulării de concluzii.
Consider că cele mai importante contribuţii în etapa de pregătire a Consiliului au venit pe linia revizuirii Pactului pentru creştere economică şi locuri de muncă, dar şi din partea Băncii Europene de Investiţii, care proiectează câteva idei foarte valoroase în sensul consolidării capacităţii de creditare a economiei.
Se speră ca acest pachet integrat să conduca spre o îmbunatăţire a gradului de ocupare a forţei de muncă şi formarea unui cadru care să permită intreprinderilor să angajeze personal, să investească, iar băncilor să acorde împrumuturi către economia reală.
Aşadar, ne aflăm în faţa unui proiect de acţiuni comune la nivelul Uniunii, care se doresc a fi, cel puţin la nivel teoretic, mai puternice din perspectiva impactului decât măsurile izolate, acelea pe spaţii mici - aplicate la nivel national.
Justificat, întrebarea care se pune acum este: "unde se află resursele şi mijloacele de luptă împotriva şomajului în rândul tinerilor?". Răspunsul se află în statele-membre, însă este de remarcat dezideratul comunitar de a se demonstra că, deşi resursele şi mijloacele se află la nivel naţional, valorizarea acestora pare să fie ceva mai puternică printr-o coordonare strategică la nivel european.
Iniţiativa-program “Garanţia pentru tineret”, care vine cu o platformă de susţinere de aproximativ şase miliarde de euro, cu descărcare pe următorii şapte ani, pare să fie canalizată în viziunea liderilor europeni către un spectru mai restrâns, respectiv 2014 - 2015, statele-membre urmând să prezinte în toamnă programele privind ocuparea forţei de muncă din rândul tinerilor.
La acest capitol aş remarca o contribuţie deosebită din partea Germaniei, Spaniei si Franţei prin documentul comun franco - german "Împreună pentru o Europă mai puternică, a stabilităţii şi creşterii", care propune elaborarea unui "Plan pentru ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor", plan ce prevede formarea profesională de calitate, integrarea pe piaţa muncii şi asigurarea unor condiţii îmbunătăţite privind mobilitatea persoanelor din perspectiva locurilor de muncă la nivelul UE.
Finanţarea economiei este a doua temă de la care se aşteaptă concluzii temeinice, fiind vorba despre un obiectiv ambiţios, care îşi caută o rezolvare integrată la nivelul construcţiei europene.
În această privinţă, la reuniunea din 27-28 iunie se va discuta o propunere care se fundamentează pe trei opţiuni, care să ofere IMM-urilor un acces mai bun la finanţare, cu efecte asupra dezvoltării, angajării tinerilor - toate acestea într-un viitor apropiat, cu o proiecţie de aşteptare, să spunem, acceptabilă.
La nivel european, soluţia integrată pentru creşterea economică şi o mai bună ocupare a forţei de muncă pare sa fie un mix formulat pe câteva direcţii: încetinirea ritmului de consolidare fiscală, încurajarea statelor de a relaxa bugetele, realocarea de fonduri UE, creşterea rolului BEI -care revine astfel in prim-plan, relaxarea suplimentară a Pactului de stabilitate şi creştere şi nu în ultimul rând combaterea fragmentării pieţelor financiare - adică masuri concrete care să combată tendinţa capitalurilor de a se concentra pe zone mai sigure.
În opinia mea, ultima situaţie analizată în procesul de pregătire a reuniunii este şi una dintre cele mai problematice, întrucât vine să combată perspectiva unui viitor în care decalajele se vor adânci: zonele sărace vor fi şi mai sarace; zonele bogate ale Europei vor beneficia de suportul substanţial al finanţării, care le vor genera o şi mai bună stare.
Pentru că presiunea politică pare să crească, aceste măsuri /propuneri par mai degrabă cosmetice, singurul instrument capabil, în realitate, sa aibă un impact semnificativ fiind Banca Europeană de Investiţii.
Cristian Diaconescu este consilier prezidenţial, fost ministru de Externe.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
