1. Un MBA garantează o creştere salarială rapidă
Unul dintre principalele motive (de multe ori nedeclarate)pentru care managerii şi profesioniştii aleg să meargă la MBA esteconvingerea că, după absolvire, vor avea salarii mai mari.Statistica le dă dreptate, în condiţiile în care salariile sunt, înmedie, cu 20-30% mai mari la finalul programului. Cu toate acestea,reprezentanţii şcolilor de afaceri din întreaga lume insistă căeste falsă ideea că un MBA garantează o creştere salarială sau căun manager care a absolvit programul de MBA de la Harvard va aveaautomat un salariu de 100.000 de dolari.
Cu toate acestea, creşterile salariale sunt mai consistente şimai rapide în cazul celor care îşi schimbă jobul după absolvire saucare pornesc businessuri pe cont propriu. Peste 60% dintre cei careau absolvit anul trecut programe de MBA sau EMBA au salarii maimari decât la la începutul programului, creşterea medie fiind de30%. Salariul mediu net al absolvenţilor români ai programelorlocale în 2010 este de aproximativ 2.600 de euro pe lună.
"Creşterile salariale iau în considerare mai mulţi factori şi,într-adevăr, educaţia, respectiv diplomele sunt unul dintre aceştifactori. Însă nu diploma garantează creşterea salarială, ci plusulde valoare pe care un absolvent de MBA îl aduce organizaţiei sale",spune Iulia Ştefănescu, director al programului de ProfessionalMBA al WU Executive Academy.
2. Programele cel mai bine poziţionate în topuri sunt cele maibune
Clasamentele care ierarhizează programele de business suntinstrumente utile pentru orientarea pe o piaţă care numără 8.000 deşcoli de business în întreaga lume, dar care trebuie privite cu oanumită doză de scepticism.
Cele mai cunoscute topuri ale programelor de MBA sau EMBA dinlume, realizate de Financial Times, Business Week, The Economist şiForbes, au metodologii, criterii şi, în cele din urmă, şi rezultatediferite. Astfel, dacă MBA-ul London Business School este pe primulloc în clasamentul Financial Times, The Economist clasează peprimul loc o şcoală spaniolă, IESE, în Business Week pe primul loceste Chicago University (Booth), iar în Forbes cel mai bine plasateste programul Tuck School of Business din Dartmouth.
Top MBA realizat de patru ani de Ziarul Financiar evalueazăexclusiv opiniile absolvenţilor din ultima serie a fiecărei şcolide afaceri cu prezenţă locală şi prezintă un clasament al şcolilorîn funcţie de gradul de satisfacţie al acestora vizavi de programulpe care l-au absolvit.
Cel mai important criteriu pe care ar trebui să îl ia înconsiderare managerii care se gândesc să urmeze un MBA sau un EMBAeste dacă şi în ce măsură programul se potriveşte cu profilul,aşteptările şi aspiraţiile lor profesionale. Iar o sursă excelentăde informare în acest sens sunt absolvenţii mai vechi aiprogramelor care au profiluri asemănătoare. O discuţie cu câţivafoşti absolvenţi poate fi cea mai edificatoare şi mai utilăexperienţă pentru un viitor student.
3. Programele online sunt mai slabe decât celetradiţionale
Programele care se desfăşoară exclusiv online sunt privite, îngeneral, ca un "produs de compromis", spune Adriana Duţescu,directoarea programului de MBA Româno-Canadian.
"Dezavantajul major al acestor programe vine din lipsa deinteracţiune reală atunci când se discută subiecte ale cursului sause dezbat probleme legate de rezolvarea studiilor de caz", adaugăDuţescu.
Pe piaţa locală există un singur program de MBA care sedesfăşoară exclusiv online şi a fost lansat anul trecut deSoutheastern University din SUA, în parteneriat cu Agora Universitydin Oradea. Restul programelor se desfăşoară fie part-time sau înweekend.
4. Diploma de MBA nu-i impresionează pe angajatoriiromâni
Angajatorii şi head-hunterii români apreciază absolvenţii deMBA, dar cu mai multe rezerve decât cei din Europa de Vest sauAmerica de Nord, unde astfel de diplome sunt mult mai populare. Înultima perioadă, însă, au apărut şi în România anunţuri de angajareîn care se specifică clar printre condiţii diploma de MBA, înspecial în cazul firmelor de consultanţă în management, care cautăînsă mai degrabă absolvenţi ai programelor de la universităţi detop din străinătate.
"Nimeni nu te poate face un manager de succes. Este ochestiune de motivaţie personală. Un program MBA îţi poate arătacalea către succesul în carieră prin programele de dezvoltarepersonală şi profesională pe care le oferă. Atunci când o persoanăse înscrie, urmează şi termină cursurile unui program de MBA bun,acea persoană face o dovadă clară a angajamentului pentrudezvoltare profesională şi personală", spune Rodica Rădulescu,director al CODECS Business School, care oferă programul de MBA alOpen University Business School în România.
5. Programele scumpe sunt cele mai bune
Cel mai ieftin program de MBA costă 4.400 de euro şi esteoferit de Institutul Naţional de Dezvoltare Economică (INDE) dincadrul ASE, în parteneriat cu CNAM Paris.
La polul opus, austriecii de la WU Executive Academy oferăcel mai scump program, un EMBA care costă 35.000 de euro şidurează 14 luni.
"Cred că nu se poate livra un program MBA fără a fi customizatpe realităţile contextului economic actual din România. Cred căoferim o calitate corectă, acreditată naţional şi internaţional, laun preţ corect. Principiul care ghidează eforturile noastre este«value for money». Nu este uşor, dar încercăm să facem faţăprovocării împreună cu partenerii noştri de la CNAM PARIS", spuneDorel Paraschiv, director adjunct al programului de MBA alINDE.
În primii doi ani de funcţionare, WU Executive Academy a avutun parteneriat cu OMV/Petrom şi Erste Bank care au sponsorizatîmpreună 20 dintre cele 30 de locuri oferite anual în România.Pentru acest an, austriecii vor oferi burse de până la 15.000 deeuro, dar nu au luat încă o decizie cu privire la numărulacestora.
6. O diplomă locală nu are valoare în străinătate
MBA-ul este una dintre diplomele care ar trebui să se exportecel mai uşor în străinătate, ca urmare a universalităţiiconceptului din spatele programelor de master de business. Cu toateacestea, unii dintre absolvenţi spun că diplomele obţinute la oşcoală locală de afaceri nu au valoare pentru recruiteriiinternaţionali.
Fără legătură cu gradul de dezvoltare a pieţei româneşti deMBA, situaţia este similară peste tot în lume, în sensul în carecompaniile vor prefera mereu absolvenţi de la şcoli pe care lecunosc, cu care pot relaţiona direct, fie prin parteneriate, fieemoţional (dat fiind că mulţi dintre executivii din companie auabsolvit la o anumită universitate) sau despre care ştiu că au oanumită rigoare în ceea ce priveşte actul educaţional.
Prin urmare, fenomenul nu are legătură neapărat cu calitateaprogramului, ci mai degrabă cu reputaţia, care se construieşte înani buni şi ai cărei principali exponenţi sunt absolvenţii. Pentrua atrage atenţia recruiterilor internaţionali, şcolile de businesstrebuie să fie cunoscute în străinătate. Toată lumea a auzit deHarvard, London Business School, INSEAD sau Chicago University, înschimb există multe şcoli bune la nivel local şi regional care potsă nu spună prea multe unui angajator care nu a auzit de ele.
Un program local ar putea să fie potrivit specialiştilor careurmăresc o carieră în România, inclusiv din motive de proximitateşi financiare. În schimb, managerii care vor să urmeze o carieră înstrăinătate ar putea beneficia mai mult de pe urma unui programinternaţional.
7. Un EMBA este mai bun decât
un MBA
Programele de EMBA nu sunt mai bune decât cele de MBA, ci seadresează unei clientele diferite. Pe de altă parte, în timp cedupă MBA, promovările nu întârzie să apară, executivii care urmeazăprograme Executive vor să valideze noţiunile de business pe care leştiu deja şi nu urmăresc neapărat avansarea ierarhică, mai ales căde multe ori conduc deja businessuri de zeci de milioane deeuro.
Adriana Duţescu, directorul programului de MBA Româno-Canadianoferit de Bucharest School of Management (BSM), este de părere căîn România nu există diferenţe de structură, curiculă, materiale deînvăţare şi metode de predare între un EMBA şi un MBA.
"În străinătate, diferenţierea există la nivel de grup-ţintăşi metode de predare, în sensul că programele EMBA sunt maiorientate pe metoda de predare bazată pe studii de caz şi discuţiilibere pe baza topicurilor din curiculă. De asemenea, profesoriicare predau într-un EMBA în străinătate sunt persoane cu experienţădeosebită, atât academică, dat fiind că predau de foarte mulţi anila şcoli de afaceri din zone geografice diferite, cât şi practică,întrucât cunosc în profunzime şi în detaliu toate aspectelepractice ale materiei pe care o predau", spune ea.
Citiţi mai multe despre programele de MBA şi EMBA oferite pepiaţa locală în cea de-a patra ediţie a Top MBA, disponibilă pewww.zf.ro/Anuare ZF
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
