♦ Bogdan Botezatu, Bitdefender: „Adopţia tehnologiilor IoT va veni cu schimbări semnificative în modul în care funcţionează oraşele, vom fi nevoiţi să avem parteneriate mai bune cu instituţiile care conduc oraşele, va trebui să avem o modalitate transparentă de a colecta informaţiile, va trebui să găsim o modalitate de a armoniza spaţiul IoT cu reglementări, avem nevoie de un cadru legal pentru asta“.
Internet of things (IoT) începe să fie din ce în ce mai adoptat în România, în diverse domenii precum energie, transport, retail sau sănătate, însă gradul de adopţie al soluţiilor IoT este încă scăzut. Pentru a creşte nivelul adopţiei şi implementării dispozitivelor IoT în România este nevoie de colaborare între mediul privat şi cel public – care trebuie să se ocupe de partea de reglementare, au concluzionat speakerii prezenţi în cadrul evenimentului ZF Cum facem din România un stat Internet of Things (IoT), organizată de Ziarul Financiar în parteneriat cu Vodafone.
„Ne uităm, spre exemplu, la industria de retail unde avem multe proiecte IoT, dar în continuare potenţialul e uriaş. Trebuie să fim susţinuţi, la nivel de politică de stat pentru a putea implementa şi împinge tehnologiile în piaţă. Prin reglementări se poate introduce noţiunea de tehnologie în rândul companiilor, putem să introducem reguli care să implice inovarea şi tehnologia. Cred că potenţialul este în faţa noastră şi cred că mediul privat şi mediul public trebuie să conlucreze”, a spus Mihnea Rădulescu, business director, Vodafone România.
Achilleas Kanaris, CEO al Vodafone România, a explicat în cadrul evenimentului că pentru ca rezultatele implementării soluţiilor IoT să ajungă la adevărata capacitate este nevoie ca infrastructura 5G să fie dezvoltată, ceea ce poate avea loc tot în urma unei colaborări între sectorul public şi cel privat.
„Vorbim despre rezultatele IoT, dar nu trebuie să pierdem din vedere nevoile, resursele pentru IoT, adică infrastructura de care este nevoie. Ceea ce deblochează IoT este ceea ce numim noi «adevăratul 5G» şi am avansat mult în ultimele luni, fără să avem elementele de bază, fundamentale, deci acum începem să desfăşurăm investiţiile în 5G. Putem să deblocăm IoT doar dacă avem reţeaua 5G «reală» răspândită la nivel larg, dar România este cu mult în urmă la acest capitol faţă de celelalte ţări europene. Astfel, trebuie să menţinem dialogul deschis pentru că nivelul investiţiilor necesare pentru a ajunge la această răspândire este unul semnificativ: vorbim despre mai mult de 2 miliarde de euro în următorii ani. Astfel, ritmul în care vom dezvolta reţeaua 5G depinde de dialogul cu Ministerul Cercetării şi Inovării”, a spus Achilleas Kanaris.
El a adăugat că implementarea soluţiilor IoT poate aduce miliarde de euro în plus la PIB-ul României. „Cred că IoT poate adăuga miliarde de euro la Produsul Intern Brut al ţării. În ceea ce priveşte potenţialul, cred că depinde de unde vrem să ne concentrăm pentru că IoT poate vedea impact în orice sector. Aş spune că energia, transportul şi sănătatea sunt cele în care aş vedea un progres însemnat şi în care IoT ar putea contribui la îmbunătăţirea unor probleme care există de mulţi ani.”
Şi Mateusz Majewski, area VP, South Eastern Europe, în cadrul UiPath, este de părere că o accelerare a adopţiei soluţiilor IoT pe piaţa din România va avea un impact substanţial în PIB-ul României.
„Văd mult potenţial în ceea ce priveşte creşterea economică care poate avea loc în urma unei adopţii crescute a soluţiilor IoT. Se tot vorbeşte de diferite industrii - precum cea de utilităţi, logistică, automotive, manufacturing, retail, sănătate - şi consider că evoluţia acestora în zona IoT poate avea impact mare în economia României. Deja vedem că numărul de dispositive IoT creşte şi impactul pe care aceste soluţii le vor avea o să fie din ce în ce mai mare în timp”, a spus Mateusz Majewski.
Pentru a împinge adopţia IoT este nevoie şi de educaţie digitală în rândul populaţiei, a adăugat Sebastian Burduja, ministrul cercetării, inovării şi digitalizării. El consideră că este nevoie de colaborare între mediul de business şi cel public pentru ca, în următorii şapte ani, un milion de români să fie alfabetizaţi digital, pentru ca în următorii şapte ani 80% din cetăţenii României să ştie să utilizeze internetul la capacitatea lui reală.
„Trebuie să ne implicăm cu toţii mai mult, de fapt, într-un mod mai coordonat în zona de dezvoltare a competenţelor digitale. Acesta ar fi următorul meu obiectiv, pentru că, 15% dintre români sunt alfabetizaţi digital, dar peste 80% dintre români sunt în online. Companiile mari, şi cele mici, dar mai ales cele mari, au programe de alfabetizare digitală, dar nu există o coordonare a lor. Noi, ca minister, în PNRR, avem 37 de milioane de euro buget, să alfabetizăm digital românii. O să ne adresăm comunităţilor mici, marginalizate, acolo unde accesul la tehnologie este mai complicat. Noi vrem să aruncăm această provocare şi partenerilor şi ne propunem să atingem ţinta europeană care spune că ca până în 2030, 80% dintre cetăţenii Europei trebuie să fie alfabetizaţi digital. Noi, de la 15% trebuie să ajungem la 80% în şapte. Asta înseamnă cam un million de români alfabetizaţi digital în fiecare an”, a spus Sebastian Burduja.
Prezent în cadrul conferinţei, Bogdan Putinică, general manager al Microsoft România, a menţionat că un element important care trebuie avut în vedere atunci când vorbim despre Internet of thing este reprezentat de operarea şi interpretarea datelor care sunt colectate şi interconectate de dispozitivele IoT.
„Se întâmplă deja multe lucruri în România, avem deja exemple diverse în care folosim tehnologia şi dispozitive IoT, avem destul use case-uri. Dar trebuie să facem mai mult decât să colectăm şi să stocăm date, trebuie să ne ajutăm de aceste date. Avem potenţial în ceea ce priveşte adopţia de dispositive IoT. Spre exemplu, în agricultură, sănătate, auto, sunt atât de multe domenii în care un simplu dispozitiv interconectat va face diferenţa”, a spus Bogdan Putinică.
De asemenea, Bogdan Botezatu, director de cercetare în ameninţări informatice în cadrul Bitdefender, a adăugat că securitatea ciberbetică este un alt element important când vine vorba de creşterea adopţiei IoT.
„Perspectivele noastre despre adoptarea IoT sunt conservatoare din cauza a două chestiuni: confidenţialitatea şi securitatea cibernetică. Nu putem să vorbim despre IoT fără a vorbi despre big data, vom avea multă informaţie strânsă în un fel de modalitate de depozitare. Ne vom confrunta la un moment dat cu atacuri cibernetice şi trebuie să pregătim întreaga infrastructură pentru protecţia datelor. Securitatea cibernetică trebuie să fie un element principal când construim o astfel de infrastructură”, a spus Bogdan Botezatu.
Achilleas Kanaris, CEO, Vodafone România
► Dacă ne uităm la potenţialul transformator al IoT, nu există un segment sau industrie care să nu aibă potenţial de schimbare ca urmare a conectivităţii, colectării datelor şi automatizării. De la industria sănătăţii, la energie, securitate cibernetică, nu există sector care să nu fie influenţat de IoT. Cred că trebuie să începem să vorbim despre asta din ce în ce mai mult.
► Pentru mine, IoT este ceva ce trebuie să vină în prim-plan, este la fel de important precum inteligenţa artificială.
► Putem să deblocăm IoT doar dacă avem reţeaua 5G reală răspândită la nivel larg, iar noi suntem cu mult în urmă la acest aspect faţă de celelalte ţări europene. Astfel, trebuie să menţinem dialogul deschis pentru nivelul investiţiilor necesare pentru a ajunge la această răspândire este unul semnificativ: vorbim despre mai mult de 2 mld. euro în următorii ani.
► Sunt multe estimări cu privire la potenţialul impact economic al IoT, eu cred că este la nivelul miliardelor de euro care se pot adăuga la Produsul Intern Brut al ţării.
Sebastian Burduja, ministrul cercetării, inovării şi digitalizării
► Dacă ne uităm la PNRR, în bună măsură reflectă pilonii din DESI. Pe de o parte, vizează servicii publice digitale - să digitalizăm statul român şi interacţiunea cetăţeanului cu statul, pe de altă parte, competenţele digitale - să avem o rată de alfabetizare a românilor mult mai mare decât în prezent. Suntem abia la 15% în prezent, în timp ce peste 80% dintre români sunt conectaţi online. Deci este o un decalaj important care înseamnă, de fapt, un potenţial imens pentru ţară.
► Aş vrea să ne implicăm mai mult, de fapt, într-un mod mai coordonat în zona de competenţe digitale. Acesta ar fi următorul meu obiectiv. Fiecare firmă privată mare, şi cele mai mici, dar mai ales cele mari, au programe de alfabetizare digitală, dar nu există o coordonare a lor. Noi, ca minister, în PNRR, avem 37 de milioane de euro buget, să alfabetizăm digital 100.000 de românii prin cel puţin 1.000 de biblioteci rurale - deci ne adresăm comunităţii mici, marginalizate, acolo unde accesul la tehnologie este mai complicat. Este un obiectiv mare, dar în parteneriat cu mediul privat şi punând pe toată lumea în jurul mesei o să reuşim să îl îndeplinim. Noi vrem să aruncăm această provocare şi partenerilor şi să ne propunem ca până în 2030 să atingem ţinta europeană din decada digitală - 80% dintre cetăţenii Europei trebuie să fie alfabetizaţi digital. Gândiţi-vă că noi, de la un sfert, trebuie să ajungem la 80% în şapte ani de zile. Asta înseamnă cam un million de români alfabetizaţi digital în fiecare an.
Mateusz Majewski, area VP, South Eastern Europe, UiPath
► Este importantă colaborarea între dispozitivele şi soluţiile implementate, pentru că vedem atât de multe tehnologii grozave care au un anumit impact în transformarea digitală, dar impactul real va avea loc atunci când aceste soluţii vor colabora între ele, când vor fi interconectate.
► Al doilea lucru este educaţia digitală, iar dezvoltarea abilităţilor digitale este esenţială pentru ca noi să înţelegem cum vom putea consuma şi beneficia de avantajele tehnologiei. Cred că, la nivel de populaţie, încă nu am înţeles care este potenţialul IoT. Cred că sectorul privat ar trebui să aducă puţin mai multe „răspunsuri”. Noi investim masiv în programele academice pentru a creşte abilităţile digitale, cunoştinţele şi înţelegerea tehnologiilor.
► Importantă mai este şi gestionarea şi utilizarea acestor date, pentru că nu vorbim doar despre conectarea la reţea şi stocarea datelor într-un singur loc. Atâta timp cât colectăm şi avem date, trebuie să ştim să le folosim, pentru că putem să oferim o experienţă mai bună utilizatorilor, la finalul zilei, putem să îmbunătăţim activitatea de pe lanţul de aprovizionare, spre exemplu.
Mihnea Rădulescu, business director, Vodafone România
► Vrem să mergem mai mult spre IMM-uri, unde nivelul digitalizării este foarte scăzut. IMM-urile din România aduc peste 50% din PIB şi angajează peste 60% din forţa de muncă şi, în acest moment, din perspectiva mea, datorită acestui nivel scăzut de digitalizare sunt într-un nivel de competitivitate intermaţională extrem de scăzut. Şi sunt o pradă, nu doar pentru multinaţionale, ci şi pentru IMM-urile din alte ţări care pot vinde în România, în timp ce ele nu pot vinde în alte ţări. Cred că potenţialul este în faţa noastră şi cred că mediul privat şi mediul public trebuie să conlucreze.
► Trebuie să fim susţinuţi, la nivel de politică de stat pentru a putea să implementăm şi să împingem nişte tehnologii în piaţă. Trebuie făcută educaţie. Tehnologia ne poate ajuta să ardem nişte etape peste care ţări precum Germania au trecut de mulţi ani. Tehnologiile IoT pot schimba cursul unei industrii peste noapte. Şi asta e ceea ce poate face administraţia publică în parteneriat cu noi, printr-o reglementare se poate introduce noţiunea de tehnologie în zona de business. Putem să introduce reguli care să implice inovarea şi tehnologia în rândul companiilor.
Lukas Erben, reprezentant Gartner pentru Cehia, Slovacia şi România
► Subiectul IoT este de interes în anumite zone. De exemplu, în sectorul public există mult interes în ceea ce priveşte schimbările în transport şi în modul în care este administrat spaţiul public, deci va fi mai mult interes. Desigur, în alte zone comercianţii care au legătură cu acest subiect, precum companiile de telecomunicaţii, sunt foarte interesaţi.
► În ceea ce priveşte mediul de afaceri, în industria manufacturieră şi chiar în industria de producţie există interes în astfel de tehnologii şi există interes de mult timp.
► Cred că ce este important cu privire la internet of things este că a devenit deja o mare parte din viaţa noastră, numai că noi nu ne dăm seama de asta. Asta îmi aduce aminte de cum a început tehnologie cloud. Acum 10 – 15 ani, când lumea vorbea despre cloud, spuneau oamenii că va fi în viitor mult îndepărtat, însă ei deja foloseau astfel de metode de stocare. Astfel, folosim deja IoT în multe dispozitive, iar în viitor va fi mai răspândit şi va aduce noi oportunităţi.
Mădălin Pascu, strategic solutions sales manager, Vodafone România
► Rolul nostru, al Vodafone şi al industriei care se ocupă de tehnologie este acela de a învăţa obiectele să vorbească unele cu altele, să discute eficient, să le găsim un limbaj comun de comunicare.
► Sunt patru elemente din care este compusă soluţia IoT. Primul element sunt obiectele, care transmit informaţii printr-o reţea. Următoarea componentă este o platformă – creierul soluţiei care procesează aceste informaţii. Toate informaţiile pe care le culegem din mediul înconjurător se transmit prin reţea către un creier, iar creierul decide ce să facă cu această informaţie. El poate să anunţe oamenii să ia o decizie sau poate ajuta un alt echipament să ia o decizie. Nu în ultimul rând sunt beneficiarii soluţiei, oamenii. Orice persoană poate să fie beneficiarul unui soluţii de IoT.
► Principalul mod de a începe o discuţie este să înţelegem care sunt nevoile şi procesele care creează o dificultate pentru un business. De la o astfel de discuţie se poate crea o soluţie de la zero.
Dragoş Bărbulescu, chief technology officer, Sameday Courier
► Easyboxul în sine este un dispozitiv IoT. El este foarte utilizat de către clienţii noştri şi suntem mândri. În cifre, în prezent reţeaua noastră easybox are 4.500 de dispoziţive, din care 3.700 în România. Acest dispozitiv transmite date şi în baza acestora noi îl operăm şi îl utilizăm de la distanţă. În prezent, un echipament easybox transmite în insfrastructura noastră informatii despre disponibilitatea cutiilor, momentul în care a avut loc o încărcare, o ridicare de colet, date despre puterea semnalului, modul în care se încarcă acel dispozitiv cu energie elecrică. Toate aceste informaţii sunt primite într-un sistem centralizat şi ne ajută să operăm acel dispozitiv. Facem inclusiv update-uri pe acel dispozitiv.
Bogdan Putinică, general manager, Microsoft România
► Avem potenţial în ceea ce priveşte adopţia de dispozitive IoT. Spre exemplu, în agricultură, sănătate, auto, sunt atât de multe domenii în care un simplu dispozitiv interconectat va face diferenţa şi statistici avem o mulţime care să susţină asta. Peste 80% dintre companiile care implementează soluţii IoT au raportat profituri mai bune şi mai bine de 60% dintre aceste companii au raportat o calitate mai bună a serviciilor sau a produselor, pentru că există un factor de inovare, există un factor de progres. Iar asta îi ajută să se diferenţieze.
► Se întâmplă deja multe lucruri în România. Avem exemple diverse în care folosim tehnologia şi dispozitive IoT, avem destul use case-uri. Dar trebuie să facem mai mult decât să colectăm şi să stocăm date, trebuie să ne ajutăm de aceste date.
Bogdan Botezatu, director de cercetare în ameninţări informatice, Bitdefender
► Acum câţiva ani am lansat prima soluţie de securitate pentru dispozitive IoT, o soluţie ce a ţintit piaţa de consum pentru că a avut cea mai mare rată de creştere. În 2014 nu era mult de protejat, dar acum avem aproape 24 mld. de dispozitive conectate la nivel global.
► În medie, în Europa există circa 24 de dispozitive per gospodărie, în comparaţie cu SUA, unde oamenii au, în medie, 48 de dispozitive. Am observat că unele dintre cele mai mari probleme cu IoT sunt legate de confidenţialitate. O casă inteligentă generează circa 1,5 milioane de puncte de date în fiecare lună.
► Adopţia tehnologiilor IoT va veni cu schimbări semnificative în modul în care funcţionează oraşele, va trebui să avem o modalitate transparentă de a colecta informaţiile, va trebui să găsim o modalitate de a armoniza spaţiul IoT cu reglementări, avem nevoie de un cadru legal pentru asta, vom avea nevoie de un cadru legal doar pentru securitatea cibernetică.
Eduard Iancu, CEO, DB Cargo Romania şi head of DB Cargo Business Eastern Corridor
► Deşi venim dintr-o industrie conservatoare, am găsit soluţii. Avem doar în România aproape 80 de locomotive, iar fiecare mecanic ar trebui să meargă cu 60 – 70 de chei, ceea ce nu este posibil. Astfel, avem dezvoltată o soluţie de încuietori electronice împreună cu Vodafone prin care se poate deschide o locomotivă aflată la Suceava, de exemplu, dintr-un birou din Bucureşti. Asta înseamnă un confort, o siguranţă, ştiu în ce condiţii se află echipamentele noastre.
► Există ţări mai avansate decât noi. Orice sistem feroviar înseamnă cel mai mare consumator de energie electrică din statul respectiv. Trenurile din România funcţionează în general 30% - 40% din timp, în general aşteaptă pe parcurs.
► Internet of things poate să ajute la o comunicare între locomotive, să moduleze circulaţia de aşa manieră încât să nu mai existe blocări în porturi, în staţiile de frontieră şi pe parcurs. Se pot realiza nişte economii colosale.
