Special

Conferinţa ZF Investiţi în România - Brăila, organizată în parteneriat cu CEC Bank. Brăila are o poziţionare strategică, antreprenorii au suficient spaţiu pentru a-i valorifica potenţialul în procesare şi prelucrare, iar reindustrializarea prin investiţii este deja prezentă în planurile companiilor

Autor: Mircea Nica

29.11.2023, 00:07 1343

Brăila irigă cam jumătate din cât se irigă în ţara aceasta în momentul actual, ceea ce înseamnă că agricultura are o mână de ajutor în perioadele secetoase  Infrastructura este în continuare un punct cheie pentru unii antreprenori, iar dorinţa de investiţii în această zonă încă sunt aşteptate  Planurile pentru fabrici de procesare încep să prindă contur în mintea unor antreprenori, dar finanţările prin fonduri europene sau PNRR încă dau bătăi de cap, iar structura finanţărilor din Brăila este mai degrabă orientată către zona de capital de lucru, credite APIA, investiţii în terenuri şi irigaţii şi mai puţin în zona de procesare.

Brăila este un judeţ cu foarte mult potenţial pentru că are o poziţionare strategică la nivel macro, deţine 1% din totalul companiilor din România, are o participare de 0,59% la cifra de afaceri a României, ceea ce înseamnă că spaţiu există, antreprenorii merg înainte cu investiţiile şi încep să se gândească la zona de procesare, care ar veni complementar celui mai irigat judeţ din România, dar în acelaşi timp, me­diul de business din zonă se uită la aceleaşi probleme ca în ultimii 30 de ani, lipsa de predictibilitate şi de stabilitate. Acestea au fost doar câteva din concluziile la care au ajuns antreprenorii din Brăila, dar şi banche­rii prezenţi la Conferinţa ZF Investiţi în România, organizată de Ziarul Financiar în parteneriat cu CEC Bank, la Brăila.

„Judeţul Brăila deţine 1% din total com­panii din România şi are o participare de 0,59% la cifra de afaceri a României. Din punctul meu de vedere este un judeţ cu foar­te mult potenţial pentru că are şi o poziţio­nare strategică la nivel macro şi în afară de asta este şi un domeniu în care eu cred că ar trebui să ne uităm foarte mult, respectiv turismul. Eu aş adăuga pe lângă agricultură, piscicultură şi industria turismului“, a ex­plicat Laura Mihai, director, direcţia clienţi mari, CEC Bank.

Octavian Petrescu, director executiv, Rod Bun, producător de sămânţă certificată şi distribuitor de inputuri la nivel naţional, a explicat că procesarea ar fi calea cea mai uşoară pentru a stabiliza businessul.

„Ferma medie din România are o valoare de 4,5 ha, iar în Polonia ajunge pe la 12 ha. Cu cât a­ceastă medie este mai ridica­tă cu cât produc­tivitatea este mai mare. La Brăila nu este cazul şi la Brăila mai avem un lucru cu care putem să ne mândrim, Brăila irigă jumătate cam din cât se irigă în ţara aceasta în mo­mentul actual. Procesarea ar fi calea cea mai uşoară să stabilizăm acest business. Noi sun­tem vânzători de sămânţă de mazăre de exem­plu, putem fi colector, preluator de pro­dus finit pe care să îl transformăm în produs comercial, proteină de mazăre, amidon. Avem în plan o astfel de fabrică, avem în plan proiecte cu Univer­sitatea Dunărea de Jos, au idei interesante şi bune pentru Româ­nia, prelucrarea nă­molului din staţiile de e­pu­rare este una din­tre ele, iar în urma prelu­crării acest nămol ar trebui administrat pe terenuri slab pro­ductive. De asemenea, prin compostarea gunoiului de grajd au reuşit perfomanţa să transforme produsul rezultat într-un îngrăşământ foarte bun pentru agricultură“, spune Octavian Petrescu.

El a mai adăugat că în zona industriei pro­ducătoare de pesticide, noi suntem im­por­tatori net de ani de zile, iar şansele de a resuscita acest sector s-ar putea să nu mai existe.

„Noi în agricultură avem nevoie de inputuri, seminţe, pesticide, îngrăşăminte, de o vreme bună sau de irigaţii pentru că acesta este scopul la care ne gândim noi cel mai mult în ultima perioadă, asigurarea unei predictibilităţi în ceea ce priveşte domeniul agricol. Dacă ar fi să luăm pe fiecare în parte, seminţe de exemplu, mai avem ceva bază, dar fără ajutorul statului în a băga fonduri în cercetare pentru a proteja aceste soiuri este greu să mai resistăm în piaţă în concurenţă directă cu marile companii din lumea aceasta producătoare de seminţe. Industria producă­toa­re de pesticide, noi suntem importator net de ani de zile, nu cred că se mai poate resuscita ceva“, a explicat Octavian Petrescu.

Vasilică Priceputu, adminsitrator, SC Pricons SRL, companie care ativează în con­strucţii, agricultură şi dezvoltare imobiliară, susţine că în economie nu ne bazăm doar pe realitate, ci şi pe percepţie.

„Percepţia care vine din mediul de afaceri este că se întâmplă lucruri pe care nu le putem controla şi care erau mai bine aşezate acum 2-3 ani înainte de această creştere a ROBOR. Atunci când vii cu ceva care te dezavantajează trebuie să pui ceva în loc. Asta trebuie să facă guvernul şi în cazul acesta a venit cu programele de genul IMM Invest pe care eu le-am accesat, chiar pe toate. Chiar am fost pionier la Rural Invest. Mi-au folosit 100% pentru că sunt garantate de stat, iar dobânda este subvenţionată, cel puţin o perioadă. O altă problemă în perioada aceasta este faptul că în Brăila, de un an de zile, nu a ajuns nici un euro din cei 36,5 mld. euro din noua perioadă progra­ma­tică. Nu ştiu dacă au ajuns pe undeva. Suntem la jumătatea acestei perioade, 2021-2027 şi noi nu am accesat fonduri europene“, a spus Vasilică Priceputu.

Din perspectiva lui Bogdan Alexan­drescu, director direcţia AGRI, CEC Bank, Brăila este cel mai irigat judeţ din România, ceea ce denotă că mulţi au investit în irigaţii şi într-adevăr aceste investiţii ajută agricul­torii din Brăila în anii mai puţin ploioşi să facă profit. „Dacă vorbim de noul an agricol 2023-2024, acum o lună la Craiova eram un pic mai pesimist. Era o secetă  pedologică în mare parte a României, dar acum am văzut ploaie, un pic de ninsoare sunt puţin mai optimist. Cred că în zona aceasta au fost în jur de 90 de litri pe metrul pătrat în ultima perioadă ceea ce ne dă perspective foarte bune pentru anul următor. Brăila un judeţ care este un exmplu din perspectiva iriga­ţii­lor, dar dacă ma uit pe structura finanţărilor aici în Brăila văd multe credite de capital de lucru, credite APIA, investiţii în terenuri şi irigaţii, dar nu văd multe investiţii pe zona de procesare. Nu văd să fie fructificate la maximum cerealele produse aici“, a explicat Bodan Alexandrescu.

 

Bogdan Alexandrescu, director direcţia AGRI, CEC Bank

Dacă vorbim de Brăila, este un exemplu din punct de vedre al irigaţiilor. Este cel mai irigat judeţ din România, ceea ce denotă că mulţi au investit în irigaţii şi într-adevăr aceste investiţii ajută pe agricultorii din Brăila în anii mai puţin polioşi să facă profit.

Dacă vorbim de noul an agricol 2023-2024, acum o lună la Craiova eram un pic mai pesimist. Era o secetă mai pedologică în mare parte a României, dar acum am văzut ploaie, un pic de ninsoare sunt puţin mai optimist. Cred că în zona aceasta au fost în jur de 90 de litri pe metrul pătrat în ultima perioadă ceea ce ne dă perspective foarte bune pentru anul următor.

Dacă mă uit pe structura finanţărilor aici în Brăila văd multe credite de capital de lucru, credite APIA, investiţii în terenuri şi irigaţii, dar nu văd multe investiţii pe zona de procesare. Nu văd să fie fructificate la maximum cerealele produse aici. Din perspectiva unui agricultor, probabil că nu există o consultanţă foarte bună la nivel regional. Nu ştiu câţi îşi fac calculul dacă n-ar mai vinde floarea şi ar vinde ulei.

 

Ramona Ivan, director, direcţia relaţii cu instituţii naţionale şi internaţionale, CEC Bank

Doar din intensificarea zonei de absorbţie a fondurilor europene şi a fondurilor din PNRR cred că putem să vorbim de o creştere în 2024 şi mă refer în principal la proiectele de investiţii

Pe zona de PNRR suntem undeva la media europeană, 31-32% absorbţie, foarte mult nu se vede în proiecte pentru că s-a mers pe prefinanţare, două tranşe de prefinanţare, apoi două tranşe de grant.

Noi vorbeam la un moment dat şi la nivelul Băncii Naţionale despre educaţie financiară pentru antreprenori şi cred că ar trebui să intensificăm mai mult zona de educaţie pe zona de fonduri europene pentru că sunt companii care au aplicat, dar nu cred că multă lume din sală ştie astăzi referitor la perioada de programare 2021-2027 ce apeluri sunt deschise sau ce apeluri urmează să se deschidă

Comparativ cu perioada 2004-2006 este mai puţină birocraţie, dar oricum este foarte multă, în schimb există foarte multe lucruri care se întâmplă toate odată şi sunt foarte puţin diseminate.

 

Vasilică Priceputu, administrator, SC Pricons SRL

Agricultura este un sector care deşi ar trebui să fie prioritar pentru economia României se pare că nu e totuşi chiar aşa, mai ales că au fost ridicate şi facilităţile care ne avantajau atunci când angajam personalul.

Am preferat să mă refer la stări de fapt, la provocări şi nu la probleme, dar mediul de business din Brăila şi România are aceeaşi problemă de 30 de ani, lipsa de predictibilitate şi de stabilitate a mediului de afaceri. Este o chestie care nu ştiu când se va rezolva, dar modificările legislative fiscale cel puţin anuale dacă nu de două ori pe an ne împiedică să ne dezvoltăm aşa cum ar trebui.

În ultimii 5 ani cred că am 4-5 proiecte finalizate în acvacultură, în procesare, în recilarea deşeurilor inerte, în construcţii. Când vorbesc de noi vorbesc de acest parteneriat care trebuie să existe între firme şi statul român.

 

Laura Mihai, director, direcţia clienţi mari, CEC Bank

Judeţul Brăila deţine 1% din total companii din România şi are o participare de 0,59% la cifra de afaceri a României. Din punctul meu de vedere este un judeţ cu foarte mult potenţial pentru că are şi o poziţionare strategică la nivel macro şi în afară de asta este şi un domeniu în care eu cred că ar trebui să ne uităm foarte mult, respectiv turismul. Eu aş adăuga pe lângă agricultură, piscicultură şi industria turismului.

Dacă avem un business plan coerent, un partener bancar aşa cum ne dorim noi să fim, capabil să ofere o consultanţă bună, şi dacă avem o componentă de grant, cred că asta este de fapt soluţia optimă pentru orice proiect investiţional. Nu rataţi nici o oportunitate de a aplica pe aceste măsuri care vă oferă componenta de grant şi care au ca efect practic o reducere a cheltuielilor investiţionale şi o creştere a pragului de rentabilitate.

În continuare cred eu că antreprenorii români au avut o problemă în transferul acestui cost financiar în marja operaţională, dar şi acest lucru pare ca la un moment dat s-a soluţionat, cel puţin în timp au reuşit să exporte acest cost operaţional în marja de profit.

 

Octavian Petrescu, director executiv, Rod Bun

Ferma medie din România are o valoare de 4,5 ha, iar în Polonia ajunge pe la 12 ha.

Cu cât această medie este mai ridicată cu cât productivitatea este mai mare. La Brăila nu este cazul şi la Brăila mai avem un lucru cu care putem să ne mândrim, Brăila irigă cam jumătate din cât se irigă în ţara aceasta în momentul actual.

Procesarea ar fi calea cea mai uşoară să stabilizăm acest business. Noi suntem vânzători de sămânţă de mazăre de exemplu, putem fi colector, preluator de produs finit pe care să îl transformăm în produs comercial, proteină de mazăre, amidon. Avem în plan o astfel de fabrică.

n Businessul a fost 150 mil. euro în 2022 şi până la finalul acestui an sperăm să depăşim acest nivel. Noi suntem în primul rând un producător de sămânţă certificată şi în al doilea rând un distribuitor de inputuri la nivel naţional. Prezenţa noastră în zona aceasta este una importantă, aici avem o fermă de 2.500 de ha irigată toată, 2 fabrici de seminţe, un centru logistic într-o hală de 40.000 mp şi un siloz de 24.000 tone. Peste 200.000 oameni lucrează în Brăila în aceste facilităţi.

 

Cătălin Miron, asociat, SC Transemnal

Eu cred că sectorul metalurgic, cel în care activez, generează un deficit imens în România. Mă ocup de importuri de produse metalurgice, iar România importă 100% pe anumite produse, produse care sunt necesare în toată infrastructura de care vorbim.

Cred că la baza unei economii serioase stau câteva sectoare, petrochimia, probabil că în ziua de astăzi industria farmaceutică face parte din industria chimică într-un fel sau altul, obligatoriu industria metalurgică pentru că nu putem face nici un fel de activitate serioasă în ţară fără integrarea oţelului în respectiva investiţie. Intervenţia guvernului în sectorul acesta este destul de limitat prin restricţii la nivel european. Guvernul nu poate interveni direct prin niciun fel de acţiune la nivel de metalurgie, dar probabil că investiţiile străine din zona aceasta ar putea fi încurajate.

Când vorbim de industrializare trebuie să vedem ce stă la baza industrializării. Avem resurse pe baza cărora să pornim industrializarea? În zonele în care avem materii prime ar trebui să ne gândim la industrializare.

 

Georgiana Mocanu, director executiv, Grupul Grande Gloria Production

Reindustrializarea României ar putea fi făcută prin investiţii în automatizări, infrastructură pentru că zona noastră este vitregită. Ce investitori am adus şi ne-au vizitat, pentru că din cele 50 de ţări de export bineînţeles că avem clienţi care ne vizitează, şi cea mai mare problemă este să îi aducem de la Bucureşti.

Materiile prime chimice pot fi produse local pentru că România a fost un producător.

Faptul că autorităţile locale din cele două judeţe (Braila - Galaţi) au început să colaboreze pentru acest drum expres, pentru aeroport deja s-a făcut un prim pas. Dacă planurile se continuă aşa cum s-a început şi cum se promite, cred că şi această zonă, undeva în 5 ani are şanse să fie una mai dezvoltată şi să nu mai fim Cenuşăreasa României.

Aici noi avem sectorul agri şi naval care se pot dezvolta în continuare. Noi cei cu FMCG avem foarte multă logistică. Avem huburi logistice în Iaşi, Constanţa, Braşov, Timişoara. Practic să putem ieşi de aici din estul României ne-ar ajuta aceste proiecte de infrastructură.

 

Cristina Totu, director direcţia IMM, CEC Bank

Anul acesta am crescut pe partea de finanţări IMM-uri cu peste 10% pe partea de clienţi înregistrând peste 7.300 clienţi unici finanţaţi şi cu 11% pe partea de finanţări ajung la un sold de peste 6,7 mld. lei. Finanţarea IMM-urilor arată bine şi în acelaşi timp arată provocator.

În cursul acestui an CEC Bank în primele şase luni a acordat peste 27.000 de credite la nivelul băncii în valoare cumulată de peste 5 mld. lei. Din aceste 5 mld. lei, 4 mld. au fost contractate de către companii. Din cele 4 mld. lei, 1 mld. lei în cadrul programelor guvernamentale şi peste 550 mil. lei au fost destinate implementării proiectelor pe fonduri europene.

Impactul digitalizării în cadrul CEC Bank se vede prin evoluţia unor indicatori. A crescut numărul de utilizatori de carduri cu peste 30%, numărul de volume derulate prin carduri cu peste 20%, pe partea de comercianţi ai băncii au crescut volumele cu 40%, reţeaua de ATM-uri şi MFM-uri, acele echipamente la care se poate depune şi retrage numerar, a crescut cu peste 48%, POS-urile, fizice şi virtuale, au crescut cu peste 42%.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO