Autorităţile româneşti sunt interesate de implicarea constructorilor chinezi în proiecte de infrastructură în concesiune, în care finanţarea este asigurată de partea privată, în contextul în care resursele financiare de la bugetul de stat şi din fondurile europene pentru construcţia de autostrăzi sau căi ferate sunt limitate – acesta a fost principalul mesaj transmis de oficialii români în cadrul workshopului de infrastructură de transport al Forumului China - Europa Centrală şi de Est.
„Suntem interesaţi de participarea companiilor chineze la procesele de concesiune. Ne-am manifestat disponibilitatea în acest sens. România poate fi o poartă de intrare a investiţiilor chineze în Europa, cu condiţia să se respecte procedurile de licitaţie şi construcţie din Europa“, a explicat Dan Şova, ministrul marilor proiecte de infrastructură. El a precizat că România i-a invitat pe constructorii chinezi să participe inclusiv la licitaţiile ce presupun finanţări din fonduri europene.
Până în prezent, o singură companie chineză a participat la proiectele de concesiune de autostrăzi. China Communications Construction Company s-a înscris la licitaţiile de concesiune pentru Craiova-Piteşti, dar şi pentru Comarnic-Braşov, însă de la ultima s-a retras. Deocamdată, statul român nu a anunţat cine va fi investitorul privat care va construi autostrăzile Comarnic-Braşov, respectiv Craiova-Piteşti.
„În actualul context economic naţional şi mondial, asigurarea surselor de finanţare pentru investiţii majore reprezintă o adevărată provocare. România nu are un buget suficient, iar fondurile europene nu acoperă toate proiectele de infrastructură ce trebuie realizate, e clar că trebuie să găsim alte surse de finanţare. Aceste proiecte este foarte posibil să le realizăm cu partenerii noştri chinezi“, a spus Ramona Mănescu, ministrul transporturilor.
Mănescu a afirmat că un prim proiect la care îi invită pe constructorii chinezi este linia de cale ferată de mare viteză Viena-Budapesta-Bucureşti-Constanţa, care este estimată să coste 11 miliarde de euro. Un alt proiect este modernizarea inelului feroviar al Capitalei pentru facilitarea accesului în Bucureşti al locuitorilor din zona periurbană. Proiectul, prevăzut cu 12 staţii, are o valoare de circa 350 de milioane de euro.
„Un al treilea proiect e Coridorul paneuropean 9 (feroviar – n.red.), care e foarte important pentru că conectează Moldova cu sudul ţarii pe 669 km. Un alt proiect e cel care vizează dezvoltarea Portului Constanţa, o poartă de legătură între Asia şi Europa“, a spus Mănescu.
Atât Şova, cât şi Mănescu au precizat că accesul companiilor chineze pe piaţa locală este condiţionat de respectarea reglementărilor din legislaţia românească şi europeană. „România are proiecte, dar are nevoie de parteneri serioşi, cu finanţare, know-how, putere de execuţie şi care să acţioneze rapid. Trebuie să respecte termene de finalizare şi specificaţii de calitate, nu ne permitem să investim ca să avem ce reface“, a spus Mănescu.
La rândul lor, chinezii s-au arătat interesaţi de intrarea pe piaţa de infrastructură atât locală, cât şi din regiune. Una dintre firmele care au precizat că intenţionează să deschidă birouri în România dar şi în alte state din regiune este China Civil Engineering Construction Corporation (CCECC), companie prezentă în peste 40 de ţari, care a semnat anul trecut contracte noi de 7,5 miliarde de dolari. „CCECC intenţonează să deschidă birouri în România, Ungaria şi Bulgaria. Suntem interesaţi de reabilitări de căi ferate, proiecte de poduri şi tuneluri, autostrăzi. Firma noastră este dornică să colaboreze cu firme locale pentru a beneficia de finanţare europeană pentru astfel de proiecte“, a spus Zhang Zhenhai, general manager al departamentului de afaceri pentru Europa în cadrul CCECC.
Dan Şova, ministrul marilor proiecte de infrastructură şi al investiţiilor străine
Dorim ca România să devină un hub tehnologic şi industrial în Europa Centrală şi de Est. Dorim să dăm un nou impuls investiţiilor străine directe. (…) Subliniez potenţialul în domeniul auto şi nu mai e niciun secret pentru nimeni că România deţine unul dintre cele mai bune capitaluri de resurse umane pentru industria IT&C. România poate fi o poartă de intrare a investiţiilor chineze în Europa, cu condiţia să se respecte procedurile de licitaţie şi construcţie din Europa.
Autostrăzile Lugoj-Deva lot 1 şi Orăştie-Sibiu, loturile 1, 2 şi 4 vor fi gata în decembrie. Dar trebuie să finalizăm şi alte autostrăzi: Nădlac-Arad loturile 1 şi 2 până la finele anului viitor, Sibiu-Orăştie lotul 3 tot în 2014, Timişoara-Lugoj, lot 2 în 2015 şi Lugoj-Deva, loturile 2, 3 şi 4 în 2015. La sfârşitul anului 2015 vom avea o autostradă continuă de la Nădlac până în centrul ţării, la Sibiu.
Din ‘90 până în 2013 România nu a reuşit să ducă la bun sfârşit un proces de parteneriat public-privat sau de concesiune de autostrăzi. Trebuie să demonstrăm că putem face aceste proiecte.
Discuţiile cu BERD şi BEI au arătat că suntem pe drumul cel bun, pe baza consultării cu aceste două instituţii a fost elaborată şi noua lege a PPP.
Ramona Mănescu, ministrul transporturilor
România poate fi cu adevărat o poartă de legatură între piaţa europeană şi statele din spaţiul Asiei, care s-au remarcat printr-o creştere economică deosebită în ultimii ani.
Refacerea drumului istoric al mătăsii înseamnă reconectarea Asiei Centrale la piaţa şi economia Europeană. Relansarea tranportului intermodal în România este o prioritate pentru guvern.
În actualul context economic naţional şi mondial, asigurarea surselor de finanţare pentru investiţii majore reprezintă o adevărată provocare. România nu are un buget suficient, iar fondurile europene nu acoperă toate proiectele de infrastructură ce trebuie realizate, e clar că trebuie să găsim alte surse de finanţare. Aceste proiecte este foarte posibil să le realizăm cu partenerii noştri chinezi. Un prim proiect ar fi linia de cale ferată de mare viteză Viena-Budapesta-Bucureşti-Constanţa, care ar scurta substanţial timpul parcurs între oraşe. Nu am finalizat studiul de fezabilitate, dar estimările iniţiale spun că valoarea proiectului poate ajunge la 11 mld. euro.
Un al doilea proiect e modernizarea inelului feroviar al Capitalei, ce ar facilita accesul în Bucureşti al locuitorilor din zona periurbană. Calea are 82 km, traseul are prevăzute 12 staţii, întregul proiect are o valoare estimată la 350 mil. euro. Un al treilea proiect e Coridorul paneuropean 9, care e foarte important deoarece conectează Moldova cu sudul ţării pe 669 km. Un alt proiect e cel care vizează dezvoltarea Portului Constanţa, o poartă de legătură între Asia şi Europa.
România are proiecte, dar are nevoie de parteneri serioşi, cu finanţare, know-how, putere de execuţie şi care să acţioneze rapid. Trebuie să respecte termene de finalizare şi specificaţii de calitate, nu ne permitem să investim ca să avem ce reface.
Zhang Zhenhai, general manager al departamentului de afaceri pentru Europa, China Civil Engineering Construction Corporation (CCECC)
CCECC a fost înfiinţată în 1979. Avem birouri şi sucursale în peste 40 de ţări.
Până la sfârşitul anului 2012 numărul angajaţilor depăşise cifra de 4.000, iar angajaţii străini erau în număr de 15.000. Avem contracte noi semnate de 7,5 mld. dolari anul trecut. Africa e principala noastră piaţă pe care activăm. CCECC intenţonează să deschidă birouri în România, Ungaria şi Bulgaria. Suntem interesaţi de reabilitări de căi ferate, proiecte de poduri şi tuneluri, autostrăzi. Firma noastră este dornică să colaboreze cu firme locale pentru a beneficia de finanţare europeană pentru astfel de proiecte.
Căutăm oportunităţi ca împreună cu partenerii noştri să ne implicăm şi în parteneriate publice private în Europa Centrală şi de Est.
Laurenţiu Plosceanu, preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO)
Pe lângă diplomaţia mediului de afaceri, avem şi diplomaţia părţii politice. Am căutat să creştem investiţiile străine directe şi să susţinem dezvoltarea ţării şi a regiunii.
E sarcina noastră să identificăm cele mai bune proiecte în ceea ce priveşte fezabilitatea şi rentabilitatea. Încercăm să promovăm proiecte de interes naţional dar şi regional.
Un mesaj către constructorii chinezi care vor să joace un rol pe pieţele emergente: pe pieţele emergente trebuie să acţionaţi cu companiile locale, companiile chineze pe cont propriu nu vor putea pătrunde.
Ding Jiansheng, preşedintele Wanhua Industrial Group
Am făcut o achiziţie în Ungaria, cea mai mare achiziţie făcută de China în Europa Centrală şi de Est. Este vorba de BorsodChem. Am reuşit să facem ca această companie să obţină profit. În 2009 a apărut criza financiară, dar prin strategia noastră am evitat ca această companie să intre în faliment.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 27.11.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
