♦ Deloitte România, în parteneriat cu Ziarul Financiar, a organizat miercuri ediţia a patra a conferinţei anuale Deloitte CFO Summit, dezbatere dedicată directorilor financiari din România.
Majoritatea directorilor financiari din România se aÅŸteaptă ca afacerile să crească în 2023, relevă sondajul anual CFO Survey, realizat de Deloitte în rândul a peste 120 de directori finanÂciari din România. Anul 2023 este privit, în general, cu mai mult optimism decât era văzut la final de 2022, inclsuiv din departamentele financiare ale companiilor, a fost una dintre principalele concluzii ale conferinÅ£ei Deloitte CFO Summit, aflată la a patra ediÅ£ie în 2023.
„Sunt semne că ce a fost mai rău pare a fi trecut. De exemplu, efectele cele mai puternice ale războiului din Ucraina par a fi fost absorbite şi încep să se profileze şi nişte oportunităţi legate de viitoarea reconstrucţie a ţării, unde România ar putea juca un rol important. Inflaţia dă semne de încetinire şi pare a fi chiar un consens că va fi adusă sub control. Iarna a fost uşoară şi situaţia energetică este mai bună decât se aştepta“, a spus Alexandru Reff, country managing partner, Deloitte România şi Moldova.
Conferinţa realizată cu sprijinul media al ZF a adus la masa dezbaterilor cinci directori financiari din sectoare-cheie din România şi experţii Deloitte România. Invitatul special al evenimentului Cristian Popa, membru în consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR), a venit cu perspectiva evoluţiei inflaţiei şi dobânzilor în 2023.
„În trimestrul trei al acestui an ar trebui să vedem inflaţia la o cifră în România. Nu cred că ratele-cheie vor scădea prea curând. Când vorbim de dobânzile de piaţă, acolo se observă normalizarea lichidităţii, care este factorul principal din spatele evoluţiei ROBOR, care scade“, a spus Cristian Popa.
Zeno Căprariu, partener audit la Deloitte România şi coordonatorul CFO Program în România, a prezentat rezultatele studiului anual CFO Survey România 2023. Potrivit sondajului, majoritatea directorilor financiari din România se aşteaptă ca afacerile să crească în 2023, chiar dacă rata profitului nu ar urma să crească cu acelaşi ritm. De asemenea, principalele priorităţi ale departamentelor financiare sunt legate de optimizarea costurilor, se mai arată în survey.
„Principalele trei priorităţi ale directorilor financiari din România rămân în continuare optimizarea costurilor, creşterea activităţii şi digitalizarea. Pentru omologii lor din Europa Centrală şi de Est, optimizarea costurilor este prioritară doar pentru 9%“, a spus Zeno Căprariu.
La dezbatere au participat cinci directori financiari ai unora dintre cele mai mari companii din România, care au vorbit despre principalele provocări din anul anterior şi despre prognozele din 2023, de la firul ierbii. Cei mai mulţi au bugetat creşteri în 2023. „Datele pe care le vedem sugerează o creştere a pieţei, uşor peste rata inflaţiei, deci inclusiv o mică creştere în volume. Aş zice că este o evoluţie sănătoasă, relativ constantă, nu accelerată. De asemenea, clienţii se orientează spre preţuri mai mici: de exemplu vedem că brandurile proprii ale retailerilor cresc mai repede şi consumatorii sunt mai atenţi la promoţiile oferite“, a spus Răzvan Munteanu, CFO la Mega Image România.
Conferinţa Deloitte CFO Summit, realizată cu sprijinul media al ZF, a adus la masa dezbaterilor cinci directori financiari din sectoare-cheie din România şi experţii Deloitte România.
Invitatul special al evenimentului, Cristian Popa, membru în Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR), a venit cu perspectiva evoluţiei inflaţiei şi dobânzilor în 2023.
Alexandru Reff, country managing partner, Deloitte România şi Moldova
► Companiile a trebuit să se adapteze rapid în acest context şi asta a făcut rolul directorului financiar mai important decât oricând şi mai complex decât oricând. La Deloitte ne-am asumat misiunea de a celebra acest rol.
► O altă iniţiativă parte din CFO Program este să accelereze dezvoltarea următoarei generaţii de directori financiari în fiecare dintre cele patru dimensiuni cheie ale contribuţiei lor, aşa cum le vedem noi la Deloitte: cea de strateg, care urmăreşte creşterea performanţelor companiei, cea de catalizator al acţiunilor de care depinde execuţia acestei strategii, cea de administrator, care asigură controlul şi cea de operator, care îmbunătăţeşte continuu eficienţa.
► Directorii financiari din România sunt mai optimişti decât media regiunii, unde 75% dintre cei care au fost chestionaţi văd o creştere a economiilor de mai puţin de 1,5% pentru 2023. Studiul a fost realizat la finalul anului trecut, când predicţiile generale erau mai sumbre decât sunt astăzi.
► Deciziile politice ajung să aibă un impact tot mai mare, pe alocuri uriaş, în anumite domenii de activitate, uneori chiar determinând destul de direct cine câştigă şi cine pierde într-un joc despre care ştiam că trebuie să se regleze singur.
► Sunt semne că ce a fost mai rău pare a fi trecut. De exemplu, efectele cele mai puternice ale războiului din Ucraina par a fi fost absorbite şi încep să se profileze şi nişte oportunităţi legate de viitoarea reconstrucţie a ţării, unde România ar putea juca un rol important. Inflaţia dă semne de încetinire şi pare a fi chiar un consens că va fi adusă sub control. Iarna a fost uşoară şi situaţia energetică este mai bună decât se aştepta.
► În mod normal ai aştepta o corelare foarte bună între evoluţia economiei şi a businessului de servicii profesionale. Mi se pare că există şi este mai vizibil la nivel global mai degrabă, o decuplare în ultima vreme, pentru că, chiar şi în situaţii de dificultate generalizată pentru economie, s-a menţinut şi chiar a crescut cererea pentru expertiza pe care noi o aducem.
Cristian Popa, membru în consiliul de administraţie al BNR
► Inflaţia cum a venit aşa şi pleacă. Factorii exogeni care au dus inflaţia sus duc în mare parte şi în jos acum. Foarte important, asta nu înseamnă că preţurile vor scădea. Preţurile vor mai creşte, dar cu rate de creştere mai mici.
► Problema cu care omenirea s-a confruntat era că erau prea puţine bunuri. Suntem într-o situaţie nouă. Toate băncile centrale sunt conştiente că sursa principală a inflaţiei nu este cererea, pe care o controlează mai bine, ci oferta. Nu este ideal să ataci acest gen de probleme cu creşteri de dobândă, dar nu poţi să stai degeaba.
► Instrumentele de politică monetară nu au capacitatea de a rezolva şocurile de partea ofertei, însă ele încep să se amelioreze.
► Politica monetară este ca atunci când dai drumul la duş: durează până vine apa caldă, mai întâi vine apă rece. Începem să vedem rezultatele. Este un mix ce vedem acum: componentele exogene devin dezinflaţioniste.
► În trimestrul trei al acestui an ar trebui să vedem inflaţia la o cifră în România.
► Nu cred că ratele-cheie vor scădea prea curând. Când vorbim de dobânzile de piaţă, acolo se observă normalizarea lichidităţii, care este factorul principal din spatele evoluţiei ROBIR, care scade.
► La dobânzile de 0 şi 1% nu cred că vom reveni curând, pentru că sunt schimbări structurale peste tot în lume. Dobânzile sunt o reacţie la inflaţie, dacă inflaţia coboară, coboară şi dobânzile.
► Situaţia este că atunci când cursul se apreciază, este considerat ca evoluţie pozitivă. Însă, când ai deficit de cont curent atât de mare, bineînţeles că această apreciere nu este neapărat de lăudat. Poate fi o preocupare, aş spune că trebuie atenţie. Cum prea multă depreciere strică, s-ar putea şi ca prea multă apreciere să strice.
► Nu vedem recesiune. Vedem mai degrabă un scenariu de reducere accelerată a ritmului de creştere. Vedem de asemenea că piaţa muncii este tensionată.
Zeno Căprariu, partener audit, Deloitte România, coordonatorul CFO Program în România
► Majoritatea directorilor financiari se aşteaptă totuşi la o creştere a veniturilor companiilor în care lucrează în 2023, care însă nu se va reflecta în creşterea profitabilităţii decât pentru 24% dintre respondenţi.
► Peste 40% dintre directorii financiari se aşteaptă ca numărul de angajaţi şi cheltuielile de capital să crească în următoarele 12 luni, ceea ce este un semn bun pentru economie, un indiciu că companiile doresc să investească şi să-şi crească afacerile în continuare.
► 31% dintre respondenţi se aşteaptă la creşterea gradului de îndatorare în următoarele 12 luni, în timp ce majoritatea nu văd dificultăţi în rambursarea împrumuturilor deja contractate, ceea ce de asemenea este un semn bun pentru economie.
► Principalele trei priorităţi ale directorilor financiari din România rămân în continuare optimizarea costurilor, creşterea activităţii şi digitalizarea. Pentru omologii lor din ECE, optimizarea costurilor este prioritară doar pentru 9%.
► Lanţurile de aprovizionare au fost semnificativ afectate de pandemia COVID-19 şi ulterior şi mai afectate de războiul din Ucraina şi de măsurile extrem de restrictive luate de China pentru a diminua efectele pandemiei. Problemele de pe lanţurile de aprovizionare s-au reflectat în costuri mai mari de transport, preţuri mai mari la materii prime şi mărfuri, respectiv întârzieri semnificative la livrare.
► Apreciez pozitivismul moderat care este ancorat în perspectivele macroeconomice mai bune pentru început de an, care ne arată o creştere economică, inflaţie în scădere, rate de dobândă care stagnează. Toate aceste provocări prin care directorii financiari au trecut i-au călit.
Anne-Marie Gestin, CFO, Engie România
► Când preţurile merg în jos este bine şi pentru noi. Vremea a fost blândă până acum. Este bine pentru toată societatea şi pentru Engie de asemenea.
â–ºAvem destul gaz pentru a acoperi toate nevoile.
►România are o şansă mare de a avea producţie locală de gaze. Este o ţară producătoare de gaz şi producţia locală acoperă 80% din nevoi, deci nu este o problemă reală de securitate a aprovizionării.
► Am avut o volatilitate de preţuri fără precedent în ultimii doi ani, aş spune. Ca să punem puţin lucrurile în perspectivă, în vara lui 2022 preţul la gaze era 10 euro/MWh, în octombrie 2021 era de 10 ori mai mare, de 100 MWh, iar în 2022 a fost şi de peste 300 euro/MWh. Este greu de prezis.
► Pe schema de compensare am intrat într-un fel de proces standard. Toate cererile de compensare ale Engie au fost depuse până la finalul lui decembrie 2022.
► Cred că ce este acum în vigoare în materie de legislaţie este un compromis destul de bun.
Răzvan Munteanu, CFO, Mega Image
► Datele pe care le vedem sugerează o creştere a pieţei, uşor peste rata inflaţiei, deci inclusiv o mică creştere în volume. Aş zice că este o evoluţie sănătoasă, relativ constantă, nu accelerată. De asemenea, clienţii se orientează spre preţuri mai mici: de exemplu vedem că brandurile proprii ale retailerilor cresc mai repede şi consumatorii sunt mai atenţi la promoţiile oferite.
► Există o tendinţă de scădere a comerţului tradiţional, dar în continuare avem o pondere mai mare a magazinelor tradiţionale în România faţă de restul Europei. Deci ne aşteptăm ca această evoluţie să continue.
► În cazul industriei noastre, nu am văzut probleme de aprovizionare propriu-zise. Lacune pe lanţurile de aprovizionare au existat doar excepţional şi pe perioade foarte scurte.
► Mai mult de jumătate din ceea ce vindem sunt produse fabricate în România. De multe ori, când nu există suficiente produse locale, e însă nevoie să suplimentăm parţial cu importuri - de exemplu în categorii precum produse de îngrijire personală şi a casei, ciocolată, anumite fructe, carne.
Irina Munteanu, CFO, Veolia România
► Anul 2022 a fost un an dificil pentru noi, dar ne-am adaptat. Dacă vorbim de piaţa energiei, a fost un an care ne-a afectat. Creşterea exponenţială a energiei şi gazelor naturale începând din 2021 a determinat accelerarea eforturilor noastre pentru asigurarea independenţei energetice.
► Situaţia s-a îmbunătăţit, mai ales că nu am avut o iarnă atât de grea şi am avut acces la piaţa de energie electrică, chiar dacă noi am cumpărat energie electrică pentru a ne asigura necesarul pe perioada iernii.
► Dacă vorbim despre costurile de finanţare, având în vedere creşterea ROBOR, costurile noastre de finanţare au fost semnificative, pentru că avem investiţii masive pentru care luăm împrumuturi de la grup. Până în acest moment împrumuturile de la grup au fost mai avantajoase decât cele de pe piaţa locală.
► Dacă vorbim de piaţa construcţiilor, preţurile materialelor de construcţii au crescut semnificativ. Inflaţia a fost de 16%, însă preţurile materialelor au crescut, în unele cazuri, cu 50%.
Greta Guţoi, CFO, Bog’Art
► Noi ne-am bugetat o cifră de afaceri mai mare cu 40% faţă de anul precedent. Este o creştere substanţială. Avem acoperit cam 60% din această cifră de afaceri din proiectele existente. Acum, cu ultimele semnări, am depăşit şi acest procent. Suntem într-o permanentă fugă după proiecte. Una dintre provocările acestui an este să reuşim să contractăm proiecte pentru a atinge creşterea cifrei de afaceri.
► Pe aeroporturi, anul acesta, până la finalul anului trebuie consumate resursele şi s-au analizat mai rapid ofertele şi rezultatele licitaţiilor publice s-au publicat mai devreme, dar sunt proiectele în care se iau decizii în şase luni sau mai mult.
► Pentru 2023 cea mai mare provocare a mea este să asigur cash-flow-ul necesar derulării proiectelor. Avem foarte multe proiecte publice unde avem termen de încasare între 30 şi 180 de zile, ceea ce înseamnă că trebuie să finanţăm, iar subfurnizorii nu pot duce astfel de termene de plată. Nu am accesat credite bancare în ultimii ani, pentru că nu a fost necesar.
► Am încheiat 2022 la nivel de grup cu o cifră de afaceri de 130-140 mil. euro, iar Bog’Art cu 105 mil. euro.
Mara Cristea, CFO ÅŸi director general adjunct, OTP Bank
► Combinaţia între război, inflaţie şi criză energetică nu cred că a fost ceva la care se aştepta oricine după pandemia COVID-19.
Crizele suprapuse au creat un climat neobişnuit de incert, în care prognozele au devenit extrem de volatile, de aceea şi activitatea şi rezultatele băncilor au fost cumva neuniforme în 2022.
► OTP Bank România a încheiat 2022 cu rezultate bune. Operaţional, am urmărit dezvoltarea amprentei digitale, dar şi fizice.
► La încheierea moratoriilor rata de neperformanţă nu a crescut atât de mult pe cât se aştepta. Asta datorită condiţiilor de creditare. De-a lungul timpului, aceste condiţii de creditare au devenit din ce în ce mai prudente. Solvabilitatea clienţilor şi inclusiv apetitul lor la risc s-au diminuat.
► Atâta timp cât economiile, averea personală se reduce din cauza inflaţiei, este de aşteptat ca şi veniturile fiecărui individ să fie mai mici şi să afecteze rata de credite neperformante.
