♦ „Fiecare disciplină are probabil propriul ei mecanism de selecţie. Olimpiada de Matematică este, fără îndoială, cea mai mare manifestare ştiinţifică de acest tip, local şi internaţional, depăşind cu mult celelalte discipline” ♦ Echipa olimpică a dus România pe primul loc în Europa şi pe locul patru în lume la Olimpiada Internaţională de Matematică (OIM) 2023 din Japonia, după ce a obţinut cinci medalii de aur şi una de argint ♦ Olimpicii români au obţinut 208 puncte anul acesta, cel mai mare punctaj al lotului român de olimpici la matematică din 1995 şi până în prezent ♦ Lotul olimpic de matematică al României a fost coordonat de profesorii Cătălin-Liviu Gherghe, prodecan al Facultăţii de matematică de la Universitatea din Bucureşti, şi Mihai Chiş, prodecan al Facultăţii de matematică şi informatică de la Universitatea de Vest din Timişoara.
Cătălin Gherghe, unul dintre coordonatorii lotului olimpic de matematică al României care a obţinut cele mai bune rezultate la Olimpiada Internaţională de Matematică din ultimele aproape trei decenii, crede că tradiţia acestor concursuri trebuie continuată pentru a oferi modele de urmat copiilor.
„Sunt mai multe motive pro. În primul rând avem o tradiţie pe care trebuie să o continuăm. În al doilea rând, cred că este nevoie de modele reale pentru ceilalţi copii, în condiţiile acestea sunt din ce în ce mai puţine la noi în ţară. De ce nu, să arătăm celorlalţi că dacă-ţi doreşti ceva şi munceşti mult poţi realiza. (...) Fiecare disciplină are probabil propriul ei mecanism de selecţie. Olimpiada de Matematică este, fără îndoială, cea mai mare manifestare ştiinţifică de acest tip, local şi internaţional, depăşind cu mult celelalte discipline”, a spus el pentru ZF.
Elevii români au obţinut cinci medalii de aur şi una de argint la Olimpiada Internaţională de Matematică (OIM) 2023 din Japonia, astfel ducând România pe locul 1 în Europa şi pe locul 4 în lume, după China, Statele Unite şi Coreea de Sud.
Olimpicii români au obţinut 208 puncte anul acesta, cel mai mare punctaj al lotului român de olimpici la matematică din 1995 şi până în prezent. În 2021, elevii români au obţinut 194 de puncte în total, în 1995 au obţinut 230 de puncte, în 1999 România s-a clasat însă pe locul 4 la nivel internaţional, cu 173 de puncte, iar în 1996 a obţinut primul loc la nivel mondial, cu 187 de puncte.
Cătălin Gherghe, care este prodecan al Facultăţii de matematică de la Universitatea din Bucureşti, spune că procesul de selecţie pentru elevii care reprezintă România în astfel de concursuri durează mai bine de jumătate de an.
„El este organizat de Societatea de Ştiinţe Matematice din România (SSMR) în parteneriat cu Ministerul Educaţiei (ME). Începe cu olimpiadele de matematică, fazele locală, judeţeană/municipiului Bucureşti şi finala. După fiecare fază sunt selectaţi cei mai buni copii, plecându-se de la aproximativ 25.000 - 30.000 de copii şi sfârşind cu etapa finală cu câte aproximativ 100 de copii pe clasă. După etapa naţională pentru elevii de liceu, sunt selectaţi aproximativ 80 de elevi din toate clasele) care susţin o probă de baraj, un test de selecţie cu probleme de tip OIM, până în acel moment problemele fiind dintr-o programă extinsă la nivel de an de studiu. După primul test de baraj se califică mai departe în jur de 20-25 de elevi, indiferent de clasă, adică lotul lărgit. Urmează încă unu- două teste în urma cărora rămân în «competiţie» aproximativ 12 elevi, adică lotul restrâns. În sfârşit, în urma altor două teste care au chiar structura celor două zile de la OIM se selectează echipa de şase elevi care va reprezenta România la OIM, în paranteză spun, competiţie «inventată» chiar de România”, a explicat Cătălin Gherghe.
Procesul de pregătire durează tot timpul anului fară oprire şi nu numai, spune coordonatorul lotului olimpic de matematică.
„În toată această perioadă, pregătirea copiilor se face în primul rând individual şi cu profesorii lor la clasă. Sunt organizate periodic mai multe concursuri şi stagii, fizic sau online, de către SSMR. În ultimii ani, am organizat un stagiu de pregătire la Buşteni pentru copiii din lotul restrâns, care, îmi place să cred, a contribuit şi el la rezultatele excepţionale obţinute”, detaliază el.
Costurile pentru stagiile de pregătire au fost acoperite de Societatea de Ştiinţe Matematice din România, Ministerul Educaţiei şi/sau sponsorizări private.
„Costurile de deplasare la concurs, respectiv bilete de avion, diurna restrânsă şi asigurărilem sunt acoperite în întregime de Ministerul Educaţiei. Cheltuielile de masă şi cazare pentru cei şase copii şi doi profesori coordonatori sunt mereu asigurate de către ţara gazdă. Echipa mai este însoţită uneori de observatori care ajută la coordonare. Aceştia sunt suportaţi în întregime din sponsorizări private, în ultimul an Fundaţia eMag Nouă ne pasă”, a concluzionat Cătălin Gherghe.
Dintre cei şase elevi care au obţinut medalii de aur la Olimpiada Internaţională de Matematică 2023 din Japonia doar unul învaţă la o şcoală de stat. Aşadar, elevii care au participat David – Andrei Anghel, elev la Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti
Andrei Moldovan, elev la Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti, Pavel Ciurea, elev la Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti, Robert Dragomirescu, elev la Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti, Andrei – Giovani Chiriţă, elev la Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu” din Bucureşti şi Radu – Andrei Lecoiu, elev la Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti.
► Costurile pentru stagiile de pregătire au fost acoperite de Societatea de Ştiinţe Matematice din România, Ministerul Educaţiei şi/sau sponsorizări private.
► Dintre cei şase elevi care au obţinut medalii de aur la Olimpiada Internaţională de Matematică 2023 din Japonia doar unul învaţă la o şcoală de stat.
