Special

România poate ajunge la un milion de informaticieni investind în preuniversitar

Autor: Adelina Mihai

07.04.2015, 00:08 6051

„Se spune că în următoarea perioadă piaţa forţei de muncă din România va avea nevoie de apro­ximativ un milion de specialişti în IT. Deşi este cert că numărul absolvenţilor facultăţilor de profil trebuie să crească substanţial, nu cred că este nevoie de un milion de oameni care să aibă compe­tenţele pe care facultatea noastră le oferă studenţilor pentru a lucra în IT, mai ales în domeniul serviciilor. Cred că ar trebui creată o formă de învăţământ care să formeze tinerii printr-un program de învăţământ de scurtă durată, echivalent cu doi ani de facultate, de exemplu. Astfel, se pot crea programatori care să nu fie nea­părat ingineri de calculatoare. Nivelul de competenţă al unui IT-ist care repară din când în când trei calculatoare la un oficiu poştal din provincie nu tre­buie să fie atât de ridicat“, a spus Adina Magda Florea, decanul Facultăţii de Automa­ti­că şi Calcula­toare din Uni­ver­sitatea Politehnică din Bucureşti, instituţie de învăţământ care „livrează“ circa 500 de absolvenţi în fiecare an.

De aceeaşi părere sunt şi profesorii Fa­cultăţii de Matematică şi Informatică din cadrul Universităţii din Bucureşti. „O solu­ţie ar fi dezvoltarea învăţă­mântului liceal şi postliceal în domeniu, pe baza unui parteneriat public-privat, care ar conduce la crearea unui corp de specialişti de nivel mediu şi care ar satisface nevoia mare şi în creştere, manifestată de companiile din domeniu, fie ele româneşti, dar mai ales străine, pentru acest tip de pregătire“, a explicat Victor Ţigoiu, decanul Facultăţii de Matema­ti­că şi Infor­matică din cadrul Univer­sităţii din Bucu­reşti, instituţie care a avut anul trecut circa 270 de absolvenţi.

Pe de altă parte, spune el, trebuie să crească investiţia în cercetare în aşa fel încât să crească şi calitatea facultăţilor de profil, care ar conduce poate la un număr mai scăzut de absolvenţi, însă munca acestora ar genera o valoare adăugată mai mare şi o creştere economică sănătoasă.

 La rândul său, Ion Smeureanu, decanul Facultăţii de Cibernetică Statistică şi Informatică Economică din cadrul Academiei de Studii Economice, susţine că, pentru a avea mai mulţi absolvenţi buni pentru domeniul IT trebuie ca liceele să facă mai mult, pentru pregătirea elevilor.

„În câţiva ani de facultate nu se pot acoperi lipsuri şi crea şi specialişti. Apoi, nu mai sunt suficienţi profesori de informatică dedicaţi, pentru că salariile din companiile IT sunt mult mai tentante“, a explicat Ion Smeureanu, decanul unei facultăţi care a avut 317 absolvenţi anul trecut.

Totuşi, reprezentanţii Facultăţii de Ma­tematică şi Informatică sunt de pă­re­re că dacă, de exemplu, s-ar dubla ci­frele de şcolarizare în facultăţile de IT, numărul informaticienilor nu ar creşte în mod spectaculos, având în vedere că rata de promovare este destul de redusă în aceste facultăţi. Iar un volum mai mare de absolvenţi ar presupune şi o scădere a calităţii pregătirii acestora. „Scăderea nivelului de calitate ar conduce pe termen mediu şi lung la slăbirea învăţământului de profil, adică exact la pierderea unuia dintre cei doi piloni pe care se bazează succesul actual. Dimpotrivă, ceea ce ar întări sistemul universitar de profil ar fi dezvoltarea exce­lenţei, prin creşterea finan­ţării cercetării, crearea condi­ţiilor pentru păstrarea în ţară a celor mai buni absolvenţi, inte­gra­rea specialiştilor ro­mâni în reţelele inter­naţio­nale de cercetare şi atra­gerea în ţară a specialiştilor români for­maţi în strănătate sau chiar a unor spe­cialişti străini, în domeniile deficitare“, a explicat Radu Gramatovici, pro­de­canul Facultăţii de Matematică şi Infor­ma­tică de la Universitatea din Bu­cu­reşti.

 

Vor o lege care să interzică angajarea full time din timpul facultăţii

Creşterea economică actuală adusă de sectorul IT este volatilă şi trebuie stabilizată prin mai multe investiţii în cercetare. Însă acest lucru nu este posibil câtă vreme „foamea de IT-şti“ îi împinge pe angajatori să  recruteze studenţi înainte ca aceştia să se formeze ca adevăraţi specialişti, spun profesorii. De aceea, firmele trebuie să înceteze să angajeze studenţi pe posturi full time, pentru că această practică scade calitatea şi numărul absolvenţilor de facultăţi grele, spun profesorii.

„Vrem să propunem o lege prin care companiile să poată angaja studenţi numai în regim part time. O astfel de lege există în state precum Germania sau Olanda, tocmai pentru a împiedica angajatorii să abuzeze de o mână de lucru mai ieftină. Dacă un student bun are şi patru ore de lucru pe zi cred că, la limită, se poate descurca în facultate în anii mari. Dar faptul că firmele ţin studenţii 8-9 ore la serviciu elimină orice şansă ca ei să înveţe să devină nişte specialişti compleţi“, crede Adina Florea de la Facultatea de Automatică şi Calculatoare, care şcolarizează în prezent 3.600 de studenţi la toate ciclurile de învăţământ (licenţă, masterat şi doctorat). În prezent, această facultate scoate la concurs circa 700 de locuri la licenţă în fiecare an, faţă de 550 de locuri, cât avea în urmă cu un deceniu.

În 2014, pentru prima dată, serviciile de informaţii şi comunicaţii au contribuit mai mult decât agricultura şi decât construcţiile la creşterea economică a ţării. Deşi aduc doar 6% din PIB, cei circa 100.000 de angajaţi din IT&C au adus anul trecut 0,6% din creşterea economică (care a fost în total de 2,9%), producând mai multă valoare adăugată în economie prin comparaţie cu cei trei milioane de muncitori din agricultură. Companiile au nevoie acută de specialişti în domeniul IT, sector în care şomajul este inexistent, iar salariile sunt de peste două ori mai mari decât media pe economie.

„Sărăcia este atât de mare în ţară, încât copiii pe care chiar îi duce capul şi care ar putea face mai mult sunt tentaţi din timpul facultăţii să piardă timpul prin diverse companii pentru câţiva bănuţi. Nu prea ai cum să îl convingi pe un tânăr de 19-20 de ani că e mai bine pentru el să facă «puţină foame» 2-3 ani de zile şi să se pregătească bine de tot. Facultatea nu e şcoală de meserii, iar studenţii trebuie lăsaţi să înveţe în loc să se bucure de câţiva bani şi apoi să rămână la acelaşi nivel de pregătire toată viaţa. Această problemă (lipsa materială) ar fi rezolvată dacă bursele ar fi la un nivel adecvat. Iar aceasta s-ar rezolva simplu, dacă s-ar da 4,5 - 5% din PIB pentru educaţie (nu până la 3,4% cum se dă acum, deşi există o lege care cere ca procentul să fie de 6%)“, consideră Victor Ţigoiu de la Facul­ta­tea de Matematică şi Informatică din ca­drul Universităţii din Bucureşti, insti­tuţie care a avut anul trecut circa 270 de absolvenţi (aproape la jumătate faţă de nu­mărul de studenţi admişi în acea pro­mo­ţie), în creştere cu doar 30 de absol­venţi prin comparaţie cu anul 2005.
 

Absolvenţii de liceu sunt din ce în ce mai slab pregătiţi

Dincolo de faptul că firmele atrag studenţii de facultăţi „grele“ înainte de a-i lăsa să se formeze cum ar trebui, o problemă majoră care se resimte în prezent în facultăţi este pregătirea din ce în ce mai slabă a absolvenţilor de liceu care reuşesc să promoveze bacalaureatul şi să treacă şi de admiterea unei facultăţi cu profil IT.

Iar nivelul de pregătire scăzut din licee se vede chiar şi la facultăţile care atrag elitele din rândul celor care au reuşit să promoveze examenul de bacalaureat, pentru că, spun profesorii, „ceea ce se prezintă e la pământ“.

„Aceasta este o problemă funda­men­tală pe care azi o sesizăm, dar care încă nu ne loveşte. Însă peste vreo zece ani ne va lovi crunt, pentru că în pre­uni­ver­sitar se pune o bază de cunoştinţe peste care se poate construi în uni­ver­sitar, dar nu te poţi duce mai mult decât îţi permite baza, chiar dacă ai vrea. Iar o parte dintre aceşti tineri devin la rân­dul lor profesori sau manageri. Ca ma­na­geri nu vor vedea decât «opor­tunităţile», iar ca profesori vor merge pe principiul «atâta pot, atâta dau», pentru că nu au de unde mai mult. Şi aşa ne ducem în jos“, adaugă Ţigoiu.

 

Fac cursuri de recuperare a sincopelor din liceu

În încercarea de a recupera din carenţele cu care vin tinerii în primul an de facultate, la Facultatea de Matematică şi Informatică de la Universitatea din Bucureşti cursurile încep de doi ani încoace cu două săptămâni mai devreme.

„Organizăm cursuri de aducere la nivel pentru studenţi începând cu data de 15 septembrie. Şi aici vorbim de absolvenţi de liceu care au luat bacalaureatul şi care au trecut şi de un examen de admitere cu redactare, nu grilă. Apoi, pe tot parcursul anului I avem un sistem de tutoriat, în care studenţii din anul I beneficiază de ajutorul colegilor mai mari pentru a învăţa. Încercăm diferite metode, dar nu o să reuşim să suplinim complet ce ar trebui să se întâmple în cei 4 ani de liceu“, explică Radu Gramatovici, prodecanul Facultăţii de Matematică şi Informatică de la Universitatea din Bucureşti. Conducerea facultăţii a venit cu aceste măsuri de îmbunătăţire a calităţii pre­gătirii tinerilor după ce a constatat, timp de trei ani, că la finalizarea anului I de facultate şi la trecerea în anul II doar 30% dintre studenţi erau integra­lişti, adică promovau toate exa­me­ne­le.

„Cu sistemul Bologna, un student poate ajunge şi în anul III cu restanţe din anul I, dacă şi-a adunat numărul minim de credite. În această facultate, cunoaşterea este construită ca o piramidă. Dacă ai lacune serioase în pregătirea din anul I, nu ai cum să înţelegi ce ţi se predă în anul al II-lea şi mai ales în anul al III-lea. Dacă, eventual, îţi iei examenele, ai învăţat pe dinafară sau... Oare ce vei fi tu ca absolvent? Un zero“, afirmă Ţigoiu.

Dar, din păcate, rezultatele acestor mă­­­suri menite să sporească pregătirea ca­­­li­­tativă a tinerilor nu sunt foarte în­cu­ra­­jatoare. Procentul integraliştilor la in­tra­­­rea în anul II de facultate a crescut de la 30% la 45%, dar pentru că în anul II de facultate tinerii nu au mai avut tutori - având în vedere că majoritatea aces­to­ra s-au angajat la companii - la sfârşitul pri­­­­mei sesiuni din anul II de fa­cul­tate pro­­­­centul studenţilor inte­gra­lişti sca­de din nou. „Acest lucru înseamnă că aceşti co­­pii vor termina facultatea, dar cu lip­suri (chiar majore). Ei nu vor fi cu ade­vă­rat com­petitivi în meseria lor din punc­tul de vedere al cunoştinţelor do­bân­dite, iar asta este foarte grav“, mai spu­ne de­ca­­nul facultăţii de Matematică şi Infor­matică.
 

Prea puţine firme fac cercetare în România

Reprezentanţii mediului academic susţin că, pentru moment, creşterea economică pe care o generează industria serviciilor informatice nu se bazează pe calitatea foarte bună a specialiştilor români, ci mai degrabă pe educaţia lor solidă care provine dintr-o tradiţie a învăţământului matematic şi informatic românesc şi care „produce absolvenţi la un nivel decent de calitate“, precum şi pe costul scăzut al forţei de muncă. Chiar dacă au un nivel salarial mai mare decât restul angajaţilor din economie (salariul mediu în IT este de circa 940 de euro net pe lună, de 2,3 ori mai mare decât media pe economie), IT-ştii români câştigă de câteva ori mai puţin decât cei din statele dezvoltate. În plus, scutirea de la plata impozitului pe venit în cazul programatorilor, măsură care a funcţionat în ultimul deceniu, a fost un alt factor care a contribuit la costurile scă­zute cu forţa de muncă– un factor atractiv pentru investitorii din zona de IT. „Nu este o creştere economică sănătoasă, ci mai degrabă volatilă, pentru că salariile mici trimit pe mulţi dintre cei mai buni absolvenţi în străinătate, iar scutirea de impozit poate fi oricând revocată. În Ro­mânia sunt foarte puţine firme străine de IT care şi-au adus diviziile de cer­cetare. De exemplu, Google are în Ro­mânia doar un oficiu de vânzări, în timp ce în Polonia are centre de dez­voltare şi la Varşovia şi la Cracovia. Progra­matorii polonezi nu sunt neapărat mai buni decât cei români, dar au ştiut să atragă mai bine investiţiile în zona de cercetare“, a spus Radu Gra­mato­vici. Cei mai buni absolvenţi ai Facultăţii de Ma­tematică şi Informatică în­seamnă

5 - 10% din totalul absolven­ţilor din an, adică în jur de 30 de oameni pe promoţie. Dintre aceştia, o parte pleacă în străinătate şi aproape niciunul nu devine profesor, iar slaba pregătire a celor care intră în sistemul de educaţie a devenit astfel o cauză a situaţiei în care s-a ajuns în prezent cu nivelul de pregătire deficitar al tinerilor.

„Foarte mulţi profesori de informatică din licee nu sunt absolvenţi de informatică, sunt fie ingineri - dar nu de calculatoare, fie sunt convertiţi din alte domenii în care s-a redus numărul de ore. Profesori care îşi fac cumva treaba, dar care nu au pregătirea de bază“, adaugă Gramatovici.
 

Piaţa are imensă nevoie de muncă brută

În opinia lui Victor Ţigoiu, absolvenţii de facultate care susţin că au cunoştinţe IT se împart în două categorii în raport cu firmele care spun că se uită la ei: unii care se duc să facă o muncă relativ brută şi alţii care se duc să facă muncă de concepţie. „Piaţa muncii are imensă nevoie de muncă brută şi din acest motiv este păcat ca un copil să facă o facultate grea, să se chi­nuie să o termine, ca să facă o muncă mult sub calificarea sa“, adaugă Ţigoiu. Profesorii facultăţilor de IT susţin că ar trebui întărit învăţământul liceal şi postliceal în domeniul IT, pentru că ar mai putea prelua din presiunea de pe piaţa muncii în legătură cu nevoia de forţă de muncă pentru activităţi „brute“, cu cerinţe mai mici. Volumul mare de candidaţi de care au nevoie firmele poate fi acoperit prin şcoli postliceale de informatică, şcoli care prin natura lor presupun practică în companii şi deci cei înscrişi ar putea lucra în paralel în companii. „Facultăţile trebuie să rămână pentru excelenţă. Până la urmă, un student ar putea să facă 4 ore de muncă sau de practică pe zi, dar nu full time, pentru că full time în companiile din România înseamnă uneori ca angajatul să lucreze 10-12 ore. Şi nu mai poţi face faţă fizic, oricât de bun ai fi. Noi încercăm să convingem firmele să vină cu cât mai multe programe de in­tern­ship, doar să nu îi angajeze. Şi comp­aniile au nevoie de produse infor­matice care să aibă în spate algoritmi şi metode matematice foarte puternice, care să le diferenţieze pe piaţă“, mai spune Gramatovici. La rândul său, Victor Ţigoiu spune că excelenţa înseamnă atunci când facultăţile scot circa 70 -  75% din studenţi bine pregătiţi. „Asta se întâmplă acum. Intră mai mulţi în facultate, dar nu prea mai ies (se pierd complet în jur de 35 - 40% dintre stu­denţii care intră în facultatea noastră). Nu termină facultatea pentru că noi am luat decizia ca cei care finalizează să fie bine pregătiţi“, adaugă Ţigoiu.
 

60% dintre studenţii din ultimul an de la Automatică lucrează

Cu cât există o lipsă mai mare de oameni, cu atât agresivitatea compa­ni­ilor creşte, astfel că în prezent circa 60% dintre studenţii din ultimul an de la Facultatea de Automatică şi Calculatoare lucrează. Deşi ponderea e mai scăzută în anii mai mici, profesorii spun că o astfel de tendinţă nu este benefică pentru nimeni.

„A te angaja din anul II sau III din facultate e o mare greşeală. Valul de angajări care apare încă din anii mai mici din timpul facultăţii se trage din această foame de IT-şti din companii. La noi în facultate există o adevărată com­petiţie a companiilor pentru a atra­ge studenţi prin oferte din ce în ce mai interesante, pentru că pe absolvenţi i-au luat de mult timp. Şi chiar dacă tânărul nu vrea să se angajeze iniţial, până la urmă cedează pentru că ofertele sunt prea ispititoare“, adaugă Adina Florea de la Automatică. În opinia ei, numărul de absolvenţi de facultăţi cu profil IT nu poate creşte peste noapte, deoarece pentru ca acest lucru să se întâmple este nevoie de resurse umane şi de resurse materiale, dar şi de sprijin de la Guvern.

„Pentru a putea oferi pieţei mai mulţi absolvenţi ar trebui să primim mai multe locuri de la bugetul de stat, să avem spaţii şi suport logistic pentru desfăşurarea activităţilor didactice şi de cercetare pentru mai mulţi studenţi, cât şi mijloace financiare suplimentare pentru a putea păstra în învăţământ suficiente cadre didactice competente care să educe aceşti studenţi atraşi în plus. Şi nu în ultimul rând, mai puţini studenţi angajaţi astfel încât majorita­tea studenţilor să poată finaliza cu suc­ces facultatea“, spune Adina Florea.

Totuşi, o gură de oxigen a repre­zen­tat-o, din punctul de vedere al re­surselor materiale, câştigarea, anul acesta, a unui proiect cu finanţare eu­ro­peană în valoare totală de circa 49 de mi­li­oane de lei prin programul POSCCE (Programul Operaţional Creşterea Competitivităţii Economice) prin care Facultatea de Automatică de la Politehnica din Bucureşti va reuşi să se extindă şi să achiziţioneze echipa­men­te noi pentru activităţile de cercetare.
 

Din companii lipsesc planurile de resurse umane pe 5 sau 10 ani

Reprezentanţii mediului academic sunt de părere că fimele au un com­porta­ment reactiv, dacă au nevoie de câteva sute de oameni într-o perioadă de trei luni, în acea perioadă îi caută şi, dacă nu găsesc destui candidaţi în rândul absolvenţilor, încep să ia angajaţii altor companii. „Nu am găsit până în prezent în Ro­mânia firme care să aibă un plan de re­surse umane pe zece ani, să inves­tească astăzi într-o fa­cul­tate pentru a se asigura că în cinci sau în zece ani vor avea candidaţi bine pre­­gătiţi. O firmă poate finanţa, de exem­plu, un program de masterat, dar ni­­meni nu vrea să preia un cost fără un avan­taj imediat“, mai spune Grama­tovici.

De aceeaşi părere este şi decanul de la Cibernetică (ASE), care afirmă că an­ga­jatorii din IT vor doar absolvenţi, fără să sponsorizeze în vreun fel fa­cul­tăţile de profil.

 

Cifrele industriei IT&C pentru economia românească:

► 6% a fost ponderea în PIB a industriei serviciilor IT&C în 2014

►0,6% a fost aportul adus de industria IT&C la creşterea economică de anul trecut (care a fost în total de 2,9%); pentru prima dată, în 2014 IT-ul a contat mai mult pentru creşterea economică decât agricultura sau construcţiile

►100.000 de locuri de muncă a creat industria IT&C în România până în prezent

► 940 de euro net pe lună este salariul mediu în industria IT, de 2,3 ori mai mare decât valoarea salariului mediu net pe economie

► 7.000 de absolvenţi de facultăţi cu profil IT ies anual în câmpul muncii, dar necesarul din piaţă este mult mai mare

► 1,4 miliarde de euro a fost valoarea exporturilor de servicii IT din România în 2013, anul în care, pentru prima dată, exportul de servicii IT a depăşit turismul şi s-a clasat pe locul doi în topul domeniilor exportatoare de servicii. În total, România a exportat servicii de 10,3 mld. euro în 2013.

► Locul 1 în lume îl ocupă România la viteza de descărcare a datelor de pe Internet (2013

 
AFACERI DE LA ZERO