Şefii de stat şi de guvern din zona euro au făcut un pas împortant la summitul de la sfârşitul săptămânii trecute în direcţia unei uniuni monetare mai strânse, acceptând o înăsprire a disciplinei bugetare care ar fi trebuit hotărâtă încă din perioada de început a zonei euro.
Discuţiile liderilor europeni au omis însă un aspect important al problemelor Europei, acela al creşterii economice anemice şi a pericolului recesiuni, care ar putea îngreuna semnificativ eforturile de a consolida uniunea monetară.
Neîncrederea, cel mai mare duşman al zonei euro
Vineri, pieţele au reacţionat cu optimism la rezultatul reuniunii, cu creşteri pe bursele din Europa şi SUA şi aprecierea uşoară a monedei euro.
Încrederea pare să fi fost indusă de faptul că liderii europeni au dovedit că pot colabora, şi nu de deciziile concrete luate de aceştia, scrie The Wall Street Journal. Summitul nu a produs efecte notabile pe piaţa obligaţiunilor. "Summitul reprezintă primul pas spre integrarea fiscală, o problemă a cărei rezolvare reprezintă un proces de lungă durată", a afirmat Mohit Kumar, analist al Deutsche Bank.
După o sesiune maraton de negocieri, liderii UE au hotărât în principal ca ţările din zona euro cu deficite bugetare mari să fie sancţionate automat, iar toate guvernele vor fi obligate să introducă în constituţii proceduri pentru asigurarea unui buget echilibrat.
Analiştii cred însă că valul de optimism se va disipa rapid, mai ales dacă agenţiile de evaluare financiară decid să penalizeze ţările europene pentru evoluţiile economice slabe. De altfel, Moody's a retrogradat vineri ratingurile băncilor franceze Société Générale, BNP Paribas şi Crédit Agricole, din cauza problemelor de finanţare şi a deteriorării situaţiei economice în contextul crizei din Europa.
"Problema principală a ţărilor cu cele mai mari probleme este că povara datoriei creşte mai repede decât economiile. Aceasta este problema, de mult timp. Singura soluţie la care s-a ajuns este însă mai multă disciplină, mai multă austeritate", a spus Michael Cheah, analist la SunAmerica Asset Management, citat de agenţia Thomson Reuters.
Investitorii se tem că austeritatea va face imposibil pentru state precum Grecia, Spania sau Italia să ajungă prea curând la creştere economică sustenabilă.
De altfel, prin neîncrederea în economie s-ar putea justifica faptul că ţări cu un grad ridicat de îndatorare se împrumută mai ieftin decât ţări cu un nivel redus al datoriei, dar cu economii slabe, notează Thomson Reuters.
În ultimul deceniu, Germania a încălcat de mai multe ori regulile euro prin lăsarea deficitului să crească. În schimb, Spania avea excedent bugetar în anii anteriori crizei, notează WSJ.
FMI va căpăta un rol mai mare în rezolvarea crizei
Liderii europeni au convenit, de asemenea, să acorde Fondului Monetar Internaţional împrumuturi bilaterale de până la 200 de miliarde de euro şi au respectat cererile Băncii Centrale Europene de înăsprire a reglementărilor anti-deficit. Statele UE din afara zonei euro ar trebui să contribuie la aceste împrumuturi, prin băncile centrale, cu 50 miliarde euro, potrivit Bloomberg. Acordul ar putea deschide calea unor împrumuturi similare din partea unor naţiuni din G20 precum China, Coreea de Sud şi Brazilia, într-un efort mondial de oprire a crizei datoriilor din zona euro. În prezent, FMI dispune de resurse de 380 miliarde de dolari. Chiar şi suplimentate, rezervele FMI vor fi probabil insuficiente pentru a acoperi un eventual ajutor acordat unei economii mari precum cea a Italiei. Două pachete de bailout, ambele de peste 100 de miliarde de euro, nu au scos Grecia din criză, iar Italia trebuie să rostogolească datorii de 340 de miliarde de euro numai anul viitor.
Ce prevede acordul liderilor UE
Acordul presupune în principal reglementări fiscale pentru echilibrarea bugetelor şi coordonarea politicii economice la nivel european. Documentul ar trebui semnat cel târziu în martie anul viitor. Potrivit declaraţiilor preşedintelui Consiliului UE, Herman Van Rompuy, "pactul fiscal" european va presupune un angajament din partea statelor participante la o guvernanţă fiscală solidă, introducerea unor prevederi de echilibrare a bugetului în Constituţie, consolidarea reglementărilor privind procedura de deficit excesiv prin aplicarea automată a sancţiunilor şi transmiterea proiectelor de buget Comisiei Europene spre verificare.
Bugetele va trebui să fie echilibrate sau pe excedent, prevedere care va fi considerată respectată dacă deficitul structural anual nu va depăşi 0,5% din PIB nominal. Regulile vor fi introduse în sistemele legislative naţionale ale statelor membre, la nivel de Constituţie sau echivalent. Reglementările vor include un mecanism automat de corecţie care se va declanşa în cazul unei devieri. Fiecare stat membru va elabora propriul mecanism de corecţie, în baza principiilor indicate de CE. Curtea Europeană de Justiţie va avea jurisdicţia să verifice transpunerea acestor reglementări la nivel naţional. Astfel, mecanismul automat de corecţie prevede intrarea automată în vigoare a unor măsuri de creştere a veniturilor la buget sau reducere a cheltuielilor publice dacă deficitul structural depăşeşte 0,5% din PIB. Scăderea indicatorului poate fi obţinută însă şi prin creşterea PIB.
Statele membre aflate în procedura de deficit excesiv vor transmite Comisiei şi Consiliului UE spre aprobare un program de parteneriat economic care să detalieze reformele structurale necesare pentru a asigura o corecţie durabilă a deficitului excesiv.
Implementarea programului şi a planurilor bugetare anuale corespunzătoare va fi monitorizată de Comisie şi de Consiliu.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
