♦ Bancherul va fi important şi pe viitor, dar poate fi mai puţin relevant, serviciile bancare fiind commodities, iar tehnologia şi modelul de servire vor fi mai importante.
Retail Banking
Mădălina Teodorescu, deputy CEO la BRD-SocGen
♦ Am văzut mai devreme cifrele pe sistemul bancar, iar anul 2022 a fost un an foarte bun pentru întreg sistemul bancar, atât în România, cât şi în celelalte ţări evident în contextul creşterii dobânzilor.
♦ Cu siguranţă, dacă ne uităm la sistemul bancar, în anul 2022 a fost în interiorul băncilor o migraţie semnificativă de clienţi din zona ROBOR, clienţii care aveau indice de referinţă ROBOR către zona IRCC şi cu siguranţă din zona dobânzilor variabile către dobânda fixă. Înainte de anul 2022 procentul de dobândă variabilă în achiziţia de credite ipotecare era majoritar. Vorbeam de 90% din creditele ipotecare acordate cu dobândă variabilă şi un procent de 10-15% în zona cu dobândă fixă.
♦ Eu cred în continuare şi noi la BRD propunem şi varianta dobânzii fixe pe termene mai lungi. Sunt oferte în momentul de faţă de 3-5 ani, dar noi avem şi oferte pe 30 de ani cu dobândă fixă.
Eleni Skoura, deputy CEO & head of retail banking la ING Bank Romania
♦ Vedem o scădere a apetitului de creditare, nu doar la noi, dar şi la nivel de piaţă. Anul acesta a fost o cerere cu circa 50% mai mică la ipotecare şi aproximativ 10% mai mică pentru credite de nevoie personale. Dar pe nevoi personale vedem o revenire, vedem din nou apetit.
♦ Perioada recentă a fost una a depozitelor, era şi timpul ca acel produs să strălucească. Am pus accent pe a ne remunera clienţii care fac banking cu noi azi, care sunt loiali şi care ne onorează cu salariile lor. Creditarea a continuat în mod prudent, oferim şi produse cu dobândă fixă şi produse cu dobândă variabilă. Am pus accentul pe dobânda fixă, dar clientul trebuie să aibă opţiuni.
♦ Adopţia canalelor digitale nu este despre cine e mai rapid, cine e mai lent, pentru că noi am lansat digital onboarding pentru credite în 2016 şi acum toată lumea oferă asta şi unii poate au un pas de proces mai bun decât al nostru. Este un joc de îmbunătăţire continua şi avem o competiţie foarte bună care face mult efort să ducă piaţa mai departe. Eu sunt foarte mândră de sistemul bancar românesc.
Adina Călin, director produse la CEC Bank
♦ Am avut la finalul anului o creştere mult peste piaţă, undeva la 25%. Ne menţinem această strategie şi în 2023 şi practic, spre deosebire de alţi jucători din piaţă, cel puţin în prima jumătate a anului ne-am menţinut dobânzile pe care le-am avut în 2022.
♦ Este clar că vedem trendurile pieţei care se duc spre o scădere naturală a dobânzilor. Nu ne putem aştepta să se întâmple de pe o zi pe alta lucrul acesta. Probabil că în ceea ce priveşte depozitele o să apară uşoare diminuări ale dobânzilor pe care le oferim, dar în ceea ce ne priveşte vrem să fim una dintre primele opţiuni pentru consumatori.
♦ Dacă ne uităm la anul 2022 este clar că multe dintre sursele noastre s-au dus către creditarea economiei reale şi acolo am creditat undeva spre 4 mld. lei.
Camelia Ivan, CEO, Trans Sped
♦ Este o perioadă plină de provocări, dar şi plină de oportunităţi pentru că toată perioada aceasta poate conduce la schimbări de soluţii, de produse, în modul în care banca interacţionează cu clienţii.
♦ Soluţiile digitale joacă un rol din ce în ce mai important atât în viaţa utilizatorilor, a clienţilor, cât şi din punctul de vedere al băncii. Toate soluţiile digitale care au fost implementate în ultimii cinci ani în piaţă au ajutat la o eficientizare şi o rentabilizare a activităţii bancare.
♦ Utilizatorii s-au obişnuit să-şi facă majoritatea tranzacţiilor de pe telefon. Plăţile cu telefonul mobil şi plăţile digitale au crescut foarte mult în ultima perioadă, la fel şi adoptarea tehnologiei şi a soluţiilor digitale pe toate palierele.
Ele vor contribui cel mai mult la depăşirea provocărilor pe care le avem şi la schimbarea paradigmei în modul în care interacţionăm cu banca.
♦ În pandemie am recuperat mult, ne-a ajutat foarte mult schimbarea cadrului legislativ, care a fost o barieră înainte în calea digitalizării.
Codruţa Furtună, CSO, Allianz-Ţiriac Asigurări
♦ Bancassurance a însemnat o poveste de iubire din Franţa în care băncile au găsit o soluţie de a externaliza riscul de creditare către asigurători. Ne-au dat acces la portofoliu şi am scalat businessul datorită băncilor.
♦ Este o bătălie în continuare în bancassurance pentru resurse pentru că băncile au preocupările lor proprii.
♦ Dacă mă uit în istoric faţă de unde este media europeană din perspectiva asigurărilor bancassurance, România încă are loc, spaţiu de creştere, dar nu doar din perspectiva asigurărilor de viaţă care vin să completeze un produs de creditare, ci din perspectiva asigurărilor opţionale pe care o bancă poate să le propună clienţilor săi.
♦ Hai să facem un exerciţiu de imaginaţie. Suntem client al unei bănci, avem un card fizic, poate un portofel digital, iar banca vede diferite lucruri prin datele pe care le are.
(...) Vedem că avem un client care este în aeroport şi prin geolocaţie pot să îi propun un produs de asigurare de călătorie sau dacă a făcut o plată la maternitate pot să îi propun un produs de asigurare şi protecţie pentru copilul încă nenăscut sau pot să îi propun o asigurare de bunuri dacă a cumpărat ceva de la Dedeman sau de la Ikea.
HR Banking
Mugur Tolici, director resurse umane, BNR
♦ Recrutăm cu un oarecare succes, spun asta pentru că depinde de zonele despre care vorbim. Avem mai mari dificultăţi în unele zone decât în altele. Spre o oarecare satisfacţie instituţională şi a departamentului pe care-l reprezint, reuşim să fim în pas cu vremurile, să atragem tânăra generaţie.
♦ Vârsta medie a persoanelor care intră în zona de business a băncii, cea mai complexă, este de 33 de ani. La complexitatea activităţii, la cerinţele extrem de riguroase pe care trebuie să le îndeplinească candidaţii, noi considerăm că este o vârstă foarte bună.
Asta înseamnă o medie de 12 ani în activitate.
♦ Salariul este important, trebuie să fie cel puţin la mediana pieţei, dar diferenţiatorii sunt alţii. Am motive de optimism, sunt multe lucruri pozitive care se întâmplă, sunt mult mai puţine persoane tinere care vor să plece din ţară, constat asta şi la universitatea la care predau. Cam 10% dintre studenţi au zis că poate că ar merge să lucreze în ţări din Europa. Văd şi un mic trend, semnale de întoarcere pentru tinerii care au studiat în străinătate şi vor să se întoarcă în România.
Oana Preda, director people management and culture la UniCredit Bank
♦ Vorbind despre bănci tradiţionale, entuziasmul tinerilor de astăzi şi dorinţa de a aduce acest suflu nou zic eu că este un mare avantaj. Noi am investit foarte mult în programele de internship şi am găsit o variantă de a crea o microcomunitate, iar procesul lor de recrutare este unul care îi integrează relativ uşor în colectivitate
♦ Avem angajaţi noi care stau cu noi multă vreme aşa cum se întâmplă să avem şi tineri care pleacă imediat.
Sunt de cele mai multe ori nou veniţi de pe băncile şcolii care nu au răbdare să treacă prin procesul de învăţare, dar surpriza frumoasă este că tânăra generaţie aduce foarte multe talente şi foarte multe abilităţi de care cred că avem nevoie.
♦ Eram obişnuiţi cumva ca pe un rol să stai 2-3 ani înainte să promovezi sau să faci o mişcare laterală. Cred că acest lucru s-a schimbat foarte mult, iar după 6-9 luni cred că trebuie să aibă ocazia şi noi să avem flexibilitatea să oferim oportunităţi diferite de job.
Elena Ungureanu, country manager Romania la Visa
♦ Avem 230 mld. lei tranzacţionate pe carduri la comercianţi în România - pe toate cardurile din România - în 2022, ceea ce reprezintă 26% din consumul privat al populaţiei, sub media europeană de peste 40%. Iar din punctul de vedere al numărului de tranzacţii avem 1,7 miliarde de tranzacţii. Există un gap important între noi şi ce întâmplă în Europa, însă ratele noastre de creştere sunt foarte mari comparativ cu Europa.
♦ Recent BNR a publicat datele pentru 2022 şi iar au fost creşteri de două cifre. Toate tranzacţiile care au fost făcute în semestrul al doilea au crescut cu 15% faţă de primul semestru atât din punctul de vedere al numărului, cât şi valoric.
♦ Ne menţinem rate mari de creştere şi există o schimbare în comportamentul consumatorului. Practic, există cerere pentru plăţi digitale, intră generaţii noi, care sunt obişnuite cu tot ce înseamnă digital. Deci, practic există o schimbare la nivelul mentalităţii şi odată ce există cerere trebuie să existe şi ofertă. Înseamnă că şi comercianţii trebuie să îţi ofere posibilitatea să faci plăţi cu cardul.
♦ Din datele de la BNR reiese că avem aproape 375.000 de terminale instalate în România. Creşterea este foarte importantă, 26% creşterea 2022 vs 2021, este un efort al industriei considerabil. Numai în ultimii 2 ani - 2021 şi 2022 - s-au instalat aproape 120.000 de terminale. Totuşi, cu toate aceste creşteri suntem la 19 terminale la mia de locuitori în condiţiile în care media UE este la 36. Deci încă mai avem ceva de acoperit.
♦ Ce facem, ca şi industrie? Depăşim mediul urban, ne uităm către urbanul mic, ne uităm către rural – acolo unde sunt zone neacoperite din punct de vedere geografic. Şi, în acelaşi timp, ne uităm pe anumite domenii, noi le numim verticale.
♦ Câteva exemple pe care le vom folosi în anul 2024 pentru acceptarea plăţilor digitale: dezvoltarea metodelor de plată pentru încărcarea maşinilor electrice, care au început să devină frecvente şi în România. Alt domeniu identificat sunt maşinile de vending, maşinile automate unde nu poţi să plăteşti în marea majoritate cu cardul. Deci, sunt încă câteva domenii care pot fi acoperite.
♦ Din punct de vedere legislaţie, de la 1 ianuarie a intrat în vigoare un nou prag - comercianţii care au încasări anuale de peste 50.000 de lei trebuie să accepte carduri. Aşteptăm să vedem cifrele de la jumătatea anului 2023, din iunie, să vedem dacă legea a avut un efect sau nu.
♦ Vrem să acoperim şi mediul rural. Până să ajungem la bătrâna care vinde roşii la poarta avem magazinele săteşti, avem micile staţii de benzină sau service-urile. Deci sunt oportunităţi şi în zona rurală.
♦ Sunt foarte multe tehnologii emergente în prezent la nivel internaţional. Practic, se încearcă tot felul de tehnologii văzând ce este adoptat de consummator.
♦ În principiu, acum vedem 2 tendinţe principale din punctul de vedere al comportamentului consumatorului. Prima tendinţă este că românilor în general le place telefonul şi să plătească cu telefonul. Avem situaţia în care aproximativ 30%, unul din trei consumatori plătesc deja cu telefonul, cee ace este mult pentru o perioadă atât de scurtă, primul portofel digital apărând în 2018. A doua tendinţă ar fi că ne uitam din ce în ce mai mult, extindem aria în care se fac plăţile dincolo de graniţe. Folositm foarte mult cardul în afară.
Alexandra Velescu, principal, Kearney
♦ Dacă ne uităm la performanţa sectorului bancar la nivel european în anul 2022, acesta a fost un an record pe toate planurile datorită creşterii dobânzilor, a pachetelor de stimul către consumatori şi mediul de afaceri care au impulsionat creditarea.
♦ În România, avem venit per client de 210 euro. În ultimii cinci ani cam 100 de unităţi bancare s-au închis în fiecare an. Deci suntem în 2022 cu 600 unităţi bancare faţă de 2017, considerând cele 5 bănci cele mai mari din România analizate în studiu. Cost income ratio este la 56% sub media europeană, ceea ce este un lucru pozitiv. Se vede clar impactul pe digitalizare şi eficientizare de la nivelul băncilor, mai ales impulsionaţi de pandemie.
♦ Creditarea, pe cifrele la zi, mai 2023 faţă de mai 2022 a avansat doar cu un punct procentual, ceea ce este aproape nimic pentru că principalul motor care a fost segmentul de imobiliar/ipotecar a scăzut dramatic.
Kurt Weber, managing director la Horváth
♦ Cred că sistemul bancar românesc este un animal mai aparte. Din punctul meu de vedere este foarte profitabil. Dacă ne uităm la nivel internaţional, în Europa Centrală, Europa de Vest, în retail banking abia dacă se mai câştigă bani. E un segment care nu are o profitabilitate foarte mare. Poate mai creşte acum cu dobânzile mai mari, că spreadul este în favoarea băncilor, dar profitabilitatea în România este foarte bună.
♦ Vorbim de neobanking şi de băncile noi care intră în piaţă. Care este modelul acolo? Nu se percep taxe, fee-uri, comisioane pentru tot felul de lucruri. Sunt valori mici, dar este un flux constant de venit recurent. Acest lucru nu prea mai este perceput ca o practică normală în Europa de Vest.
♦ O temă de îngrijorare pentru executivii din Europa este că viitoarele investiţii nu vor rămâne în Europa, ci vor merge foarte mult în SUA, vor merge în zona Indiei, a Vietnamului. (…) Întrebarea este cât de bine este poziţionată România pentru a atrage investiţiile care vor rămâne în Europa, în special în Europa de Est şi ce înseamnă asta pentru corporate banking.
♦ Noi nu vedem că firmele îşi vor muta activităţile din China. Se va reduce nivelul de investiţii viitoare în China, dar China rămâne o piaţă foarte importantă şi pentru achiziţii şi pentru producţie, nu vedem o schimbare foarte mare în preferinţe.
♦ Eu le cred pe colegele din HR că bancherul va fi important şi pe viitor, dar eu cred că va fi cu mult mai puţin relevant, că o să fie specialişti care dezvoltă produsele, care se ocupă de risc şi aşa mai departe, dar în principiu serviciile bancare sunt commodities, unde tehnologia şi modelul de service o să fie mult mai important decât ce ştie omul cu care vei vorbi în bancă sau cu care vei vorbi la telefon.
♦ Cred că termenul corect pentru noua generaţie nu este salariu, cât este compensaţia totală pentru că România este un exemplu bun unde poţi face multe pentru angajaţi, să îi recompensezi, dar nu neapărat cu salariu. Pentru că sunt diferite moduri în care le poţi da beneficii, avantaje.
