♦ „Antreprenoriatul, mai ales cel tehnologic, înfloreşte în ecosisteme de parteneriate care sunt bazate pe criterii şi pe indicatori de performanţă.“ ♦ „Nu vom putea să facem parteneriate fără să ne apropiem unii de alţii, fără judecată, fără deschidere şi fără dorinţă de a creşte împreună.“ ♦ „Nouă ne lipsesc comunicarea şi spiritul colaborativ, pe care nu ştiu cum o să le învăţăm şi o să le dezvoltăm.“ ♦ „Circa 10 din cele peste 100 de start-up-uri din acceleratorul InnovX BCR colaborează între ele şi sperăm ca numărul lor să crească“.
Prin colaborare şi parteneriate între start-up-uri, stat, fonduri de investiţii, investitori angel, programe de accelerare şi alţi actori cu impact asupra ecosistemului naţional de start-up-uri tech, România poate avea un avantaj competitiv pe termen lung în a inova, inspira, fonda şi accelera start-up-uri de tehnologie care să aibă un impact semnificativ în economie, au concluzionat reprezentanţi ai fondurilor de investiţii, programelor de accelerare şi corporaţiilor, prezenţi la evenimentul ZF Most valuable TECH start-ups in Romania 2022, organizat de ZF în parteneriat cu InnovX BCR, Techcelerator şi SeedBlink.
„Ce am văzut în ultima perioadă a fost că antreprenoriatul, mai ales cel tehnologic, înfloreşte în ecosisteme de parteneriate care sunt bazate pe criterii şi pe indicatori de performanţă. Dacă reuşim să facem acest lucru, cred că dăm şansa României de a avea un avantaj competitiv pe termen lung, de a inova, inspira, fonda, accelera start-up-uri de tehnologie care să se joace cu abundenţa de date şi să virtualizeze procese de business care aduc valoare adăugată“, a spus Ana Maria Creţu, start-up programs coordinator în cadrul BCR, prezentă în cadrul evenimentului.
Ea a adăugat că din cele peste 100 de start-up-uri care sunt prezente în programul de accelerare a afacerilor din tehnologie InnovX - BCR, 10 colaborează între ele. De asemenea, Ana Maria Creţu consideră că până când statul nu va cumpăra la scară largă tehnologie de la start-up-uri tech româneşti, România nu va putea spune că are „campioni“ sau că şi-a atins potenţialul în inovaţie.â
„Sunt trei lucruri care se puteau face mai bine: parteneriate, parteneriate, parteneriate. Mă gândesc la parteneriate prin care talentul extraordinar din universităţi să fie absorbit fie în sectorul privat, unde există foarte mare nevoie, sau să fie absorbit în viaţa antreprenorială. De asemenea, mă refer la parteneriate şi arhitecturi de program prin care start-up-urile şi corporaţiile stau la aceeaşi masă şi lucrează împreună pentru a-şi testa şi îmbunătăţi tehnologia. Nu în ultimul rând, mă refer la parteneriate între universităţi, stat şi business.“
Şi Sergiu Manea, preşedintele executiv al BCR (Banca Comercială Română), consideră că România are nevoie de accelerare la scară largă.
„Noi avem nevoie de accelerare la scară, fie că se cheamă sistem de educaţie, sistem medical, infrastructură socială, inovaţie tehnologică, că este un mod diferit de a ne uita la date, că se cheamă problem solver, şi nu product owner, nu contează. Avem nevoie de accelerare la scară. În plus, cred că România urbană oferă suficient de multă scară. Fie că e vorba de B2B, fie că este vorba despre B2C, oferă suficient de multă scară. Este nevoie de un singur lucru, de un sistem suport“, a spus Sergiu Manea în cadrul evenimentului.
Despre lipsa spiritului colaborativ din regiunea de est a Europei a vorbit şi Laurenţiu Ghenciu, chief business officer al platformei de investiţii în start-up-uri de tehnologie SeedBlink.
„Cred că ce ne lipseşte nouă este comunicarea şi spiritul colaborativ. Nu ştiu de ce, dar cu cât mă uit în estul Europei observ că suntem foarte competitivi şi mai puţin colaborativi. Şi având ocazia să discut cu VC-uri, start-up-uri, investitori din vest, observ o mai bună comunicare şi o mai bună colaborare. Spre bucuria mea, am observat în Bulgaria mentalitatea de «noi suntem mici în estul Europei şi singura noastră şansă este să lucrăm împreună». Acesta mi se pare a fi un ingredient esenţial şi nu ştiu cum o să îl învăţăm, dar sper să îl dezvoltăm“, a spus Laurenţiu Ghenciu.
Evelina Necula, cofondator al start-up-ului Kinderpedia, care a dezvoltat o platformă de comunicare şi management pentru grădiniţe şi şcoli, a menţionat că prin participarea şi intrarea în acceleratoarele dedicate start-up-urilor de tehnologie, colaborarea cu corporaţiile şi cu alte businessuri inovatoare devine mai uşoară.
„Noi ne-am uitat către acceleratorul InnovX-BCR tocmai pentru că ni se părea că oferă o expunere largă către corporaţii şi noi la momentul acela nu aveam puterea şi vocea suficient de puternică încât să mergem şi să transmitem mesajul către ei. Atunci când i-am cunoscut am dobândit perspectiva că este vorba de nişte oameni, am câştigat prieteni din acest accelerator. La final de zi, cu asta mergem mai departe. Înainte de asta, lumea corporate, pentru noi, părea foarte închisă. Nume precum BCR, Microsoft, la care voiam să avem acces şi cu care credeam şi credem în continuare că avem multe lucruri de construit împreună nu erau accesibile. În timpul acesta de interacţiuni ajungem să ne cunoaştem“, a spus Evelina Necula.
De asemenea, Alina Ştefan, CEO al Salarium Fintech, care a dezvoltat o platformă software prin care angajaţii au posibilitatea de a primi un avans din salariu prin doar câteva clickuri pe telefonul mobil, consideră că doar prin colaborare şi parteneriate start-up-urile pot ajunge să atragă investiţii majore de la investitori străini, care să susţină dezvoltarea accelerată.
„Nu vom putea să facem parteneriate fără să ne apropiem unii de alţii, fără judecată, fără deschidere şi fără dorinţă de a creşte împreună. Nu vom putea accede la sume sau la investiţii majore din afară decât dacă ştim că merităm sau putem ajunge să aducem rezultate la scală, care este un lucru de mindset. Ce ne-a ajutat pe noi este că am avut oportunitatea să fim parte din InnovX de la început“, a spus Alina Ştefan.
Pe de altă parte, Cristian Dascălu, partner al fondului de investiţii GapMinder VC şi co-fondator al Techcelerator - unul dintre cele mai active programe de accelerare pentru start-up-urile locale de tehnologie, a spus că deşi contextul economic actual este incert, reprezintă un moment bun pentru antreprenorii care au idei bune să le transforme în businessuri care să pună pe piaţă produse sau servicii relevante şi care să răspundă la noile nevoi.
„Este un moment bun să începi, este un moment bun de a investi, dar trebuie să schimbi un pic mindsetul cu o focalizare pe pragmatism, pe cifre. Este o ocazie şi pentru ecosistemul local să iasă din această perioadă de afirmare. Cred că ecosistemul din România, din sud-estul Europei, poate să înceapă să se dovedească, să se concentreze pe cifre, pe realizări reale. Cred că am reuşit să învăţăm şi să vindem în pieţe internaţionale“, a spus Cristian Dascălu.
Şi Robert Pufan, cloud solution architect for modern work în cadrul Microsoft România, afirmă că provocările generate de contextul actual incert reprezintă de fapt oportunităţi pentru persoanele creative.
„Din locul în care suntem în prezent ca ţară nu avem decât loc de creştere, iar această creştere o facem în special cu start-up-uri pentru că ele vin cu inovaţie în primul rând. Eu am viziune optimistă, nu am văzut foarte multe neajunsuri, văd o oportunitate foarte mare din toate aceste provocări cu care ne confruntăm acum“, a spus Robert Pufan.
Sergiu Manea, preşedinte executiv al BCR
►InnovX BCR a venit pentru că am vrut să creăm un context de învăţare, un context de creştere, astfel încât orice om care are o idee pe care o pune în practică să poată să aibă un loc în care să poată să se simtă safe şi să înveţe să stea în faţa clienţilor, să stea în faţa investitorilor, să înveţe să stea în faţa comunităţii. Ne-am gândit cum să fim better off. Pentru noi, Şcoala de bani şi InnovX BCR sunt proiecte core, nu ne vom opri. Nu vor fi date deloc la o parte, rămân core.
► Noi avem nevoie de accelerare la scară, fie că se cheamă sistem de educaţie, sistem medical, infrastructură socială, inovaţie tehnologică, că este un mod diferit de a ne uita la date, că se cheamă problem solver, ci nu product owner, nu contează. Avem nevoie de accelerare la scară.
Vestea bună este că banii au început să vină masiv, că finanţarea start-up-urilor în momentul acesta în Europa se bucură de o abordare structurală masivă, comparabilă cu finanţarea start-up-urilor americane în termeni de sumă.
► Suntem în continuare curioşi cu privire la fintech-uri. Fintech-urile au reuşit fie să creeze o convenienţă şi uşurinţă în utilizare, iar pe de altă parte nu numai că au digitizat «product journeys», dar au digitalizat modul de a te uita şi de a te raporta la serviciile financiare. Nu există fintech-uri bune sau rele, ci doar fintech-uri din care putem învăţa şi o facem.
Ana Maria Creţu, start-up programs coordinator în cadrul BCR
► Start-up-urile ar trebui încurajate pentru că ele creează acel context favorabil pentru ca generaţia următoare să rămână în România şi să aibă succes aici pe termen lung.
► Putem face mai bine un lucru: parteneriate prin care talentul extraordinar din universităţi să fie absorbit fie în sectorul privat, unde există foarte mare nevoie, sau să fie absorbit în viaţa antreprenorială. Mă refer la parteneriate şi arhitecturi de program prin care start-up-urile şi corporaţiile stau la aceeaşi masă şi lucrează împreună pentru a-şi testa şi îmbunătăţi tehnologia. Nu în ultimul rând, mă refer la parteneriate între universităţi, stat şi business. Cred că până nu vom ajunge în momentul în care statul să cumpere la scară largă tehnologie, cred că nu putem să spunem că avem campioni, că ne-am atins potenţialul. Acum este momentul în care toţi cei care sprijinim acest ecosistem, să sprijinim şi deschiderea către hackatoane şi inovaţie deschisă.
Robert Pufan, cloud solution architect for modern work la Microsoft Romania
► Neajunsurile sunt în zona de tehnologie şi este clar că investiţia în tehnologie este esenţială, investiţia în tehnologie şi din perspectiva de cunoştinţe tehnologice pentru că România nu se află într-un punct bun în clipa de faţă, dar ne îndreptăm către un punct bun.
► Din locul în care suntem nu avem decât loc de creştere, iar această creştere o facem în special cu start-up-uri pentru că ele vin cu inovaţie în primul rând. Eu am viziune optimistă, nu am văzut foarte multe neajunsuri, văd o oportunitate foarte mare din toate aceste provocări cu care ne confruntăm acum.
► Un alt aspect este că oamenii cu care colaborează start-up-urile sunt cei mai mari profesionişti cu care am lucrat în viaţa mea, oamenii, mentorii din InnovX BCR nu sunt doar nişte profesionişti din România, vorbim despre persoane care conduc divizii pe toată Europa Centrală şi de Est.
Evelina Necula, cofondatoare a Kinderpedia
► Dacă ne uităm la ultimii trei ani, un start-up creşte atât cât creşte o corporaţie în 10 la nivel de market disruption. Este un efort şi o provocare mare de a realiza mult impact cu resurse puţine. Cred că ultimii trei ani ne-au demonstrat lipsa resurselor şi ne-au provocat de fiecare dată să le reinventăm acolo unde ele nu existau.
► Ca start-up, niciodată nu cred că poţi să spui că mi-am atins potenţialul maxim, întotdeauna există loc de mai bine. Am observat că s-a coagulat în jurul nostru un ecosistem dedicat start-up-urilor şi simţim mult mai mult sprijin. Ce putem face mai bine este să facilităm start-up-urilor acces la talente, să existe acele parteneriate cu universităţile şi nu numai prin care start-up-urile să fie văzute cu adevărat ca oportunitate de carieră. Vedem asta mult mai bine decât în urmă cu trei ani.
Alina Ştefan, CEO Salarium Fintech
► Abia acum cred că se încheagă treaba atât din punct de vedere start-up şi tehnologie, cât şi cu investitorii, înţelegerea a ceea ce poate face un investitor pentru un start-up, deschiderea unui start-up către un investitor, incubator, creştere sau accelerator de business. Cred că abia acum s-a deschis arena. Impactul major de cifre şi scalare va urma de acum încolo. Spun asta pentru că în fiecare dintre intervenţiile colegelor mele există un element foarte important, acela de mindset.
► Cred că abia acum suntem în runda de încălzire şi dintre noi sau viitoare start-up-uri care vor intra în această arenă, impactul major va urma să fie văzut în anii care urmează. Atunci când eşti la început te duci în accelerator să înveţi să înoţi şi de fapt pleci cu brevet de cel mai puternic vapor sau eşti sigur că vei dobândi în timp competenţele necesare.
Laurenţiu Ghenciu, chief business officer la SeedBlink
► Noi ne concentrăm doar pe partea de tehnologie şi acesta este un diferenţiator în zona noastră de crowdfunding, însă pe măsură ce am evoluat şi am adus oportunităţi de investiţie investitorilor noştri, ei au devenit mai pretenţioşi şi au început să se uite mai atent la mai multe aspecte. Noi ne propunem să devenim o infrastructură a ecosistemului şi să aducem în acelaşi loc investitori, start-up-uri şi venture capital (VC-uri). Cu fiecare dintre acestea trei avem o relaţie specială.
► Am urcat un pic înspre zona de seed, datorită cererii din partea investitorilor. a jumătatea anului trecut am făcut şi pasul spre internaţional, iar un element esenţial pe care l-am făcut atunci a fost să intrăm în parteneriate cu venture capital. Lucrul acesta ne-a dus într-un nou loc. Sunt deal-uri mai mari nu neapărat ca dimensiune a finanţării, ci cu companii mai atrăgătoare, mai mature, cu echipe mai interesante. Cred că a avut un impact major în strategia noastră.
Cristian Dascălu, partner GapMinder VC, cofounder of Techcelerator
► Ne uităm atât la companiile din accelerare, cât şi la companiile care sunt în etapa pre-seed to seed, cât şi la partea de initial seed, late seed, unde este concentrarea Gapminder predominantă, pe prima parte fiind focusul Techcelerator.
► Nu este vorba doar despre ce poate să facă un stakeholder investiţional în etapa aceea, este important şi de unde vine compania şi ce urmează mai departe. Focusul este să şi găseşti parteneri internaţionali investiţionali cu care să poţi conlucra, iar compania să aibă unde să crească mai departe.
► Este trecerea de la good companies la great companies, poţi spune că diferenţa nu este mare, dar când te uiţi la detalii, ele devin din ce în ce mai importante. Pe de altă parte, presiunea investitorilor de a fi mai atenţi a ajuns şi ea ceva mai mare pentru că a crescut riscul. Toată partea de probleme trebuie să se bazeze pe o tracţiune, pe partea de rate de creştere validate atât de user, dar mai ales de venituri.
