♦ Numărul prosumatorilor continuă să crească, iar Administraţia Fondului pentru Mediu a crescut bugetul de finanţare pentru proiectele de energie regenerabilă la 2 miliarde lei în 2023, din care 1,7 mld. lei sunt destinaţi persoanelor fizice ♦ Faţă de 43.000 de proiecte depuse în 2022, în 2023 numărul lor poate ajunge la 80.000.
Dincolo de potenţialul pieţei locale şi de entuziasmul actual al investitorilor, sectorul energiei regenerabile se confruntă şi cu o serie de probleme, legate fie de legislaţie, fie de capacitatea reţelei de transport. Un subiect sensibil este şi cel al prosumatorilor, care sunt în acelaşi timp o oportunitate şi o provocare. „Ritmul de punere în funcţiune a acestor instalaţii e foarte mare, la fel şi presiunea pe reţea şi necunoscutele“, spune şeful ANRE.
Pe piaţă existau circa 40.000 la finele lui 2022 şi numărul lor ar putea ajunge la 100.000 la finele lui 2023. Pe orizontul anului 2030, prognozele FEL Romania vorbesc de până la 2GW instalaţi pe zona de prosumatori.
În prezent, cei 40.000 de prosumatori existenţi deţin 400MW instalaţi, după investiţii de 400 milioane euro, cea mai mare parte din ele private.
Pe partea de legislaţie, o problemă care a revenit de multe ori în discuţie este legată de suprafaţa de 50 de hectare prevăzută în Legea 18/1991.
„Intenţia originară a proiectului legislativ depus în Parlament a fost să fie ajutate proiectele de regenerabile mari. În forma iniţială a proiectului legislativ se avea în vedere ca proiectele mai mari de 10 hectare sa fie exceptate de la PUZ. Ce a ieşit în final e altceva. A apărut limita de 50 ha. Problema nu este doar legea, ci şi modul in care aceasta a fost aplicată prin norme secundare de către Ministerul Agriculturii, interpretarea pe care acesta a dat-o legii“, a explicat Ruxandra Bologa, partner, NNDKP.
Conferinţa ZF Power Summit 2023 se desfăşoară în perioada 21-23 februarie şi este realizată în parteneriat cu ENGIE România, Ijdelea & Asociaţii, Electrica, MOL, Raiffeisen Bank, Vodafone, Hidroelectrica, Bondoc & Asociaţii, E.ON, Filip & Company, NNDKP, OMV Petrom, Premier Energy, SAS, STOICA şi Asociaţii, CRE, CEZ România, Photon Energy, Transelectrica, Nova Power & Gas, REI Group, Fondul Proprietatea, Marsh, MET Romania Energy, Schneider, Eurowind Energy, Parapet, NRGI.AI, Evergent, Coface, Tinmar Energy, ProCredit Bank, Alive Capital, Huawei, Romgaz, OX2, Horvath & Partners, Swift Energy şi Autonom.
La rândul ei, Gabriela Cacerea, partner, NNDKP a atras atenţia că România riscă să îndepărteze investitorii cu aceste limitări, care nu există în alte ţări vecine.
Iar Cosmin Stăvaru, partner, Bondoc şi Asociaţii, subliniază că modalitatea haotică în care se fac schimbările legislative crează probleme şi pe zona de finanţare pentru proiectele regenerabile. „Nu avem o strategie energetică adoptată. Avem multe modificări la legislaţia primară“,
În total, participanţii la conferinţă estimează că în acest an vor intra în funcţiune 500-1000 MW din energie regenerabilă, varianta optimistă bazându-se pe atragerea fondurilor europene. Estimările ţin cont şi de faptul că realizarea unui proiect cu finanţare UE ajunge să dureze şi 18 luni.
„România este o ţară foarte bună pentru investiţii. Cifrele arată foarte bine. Costurile sunt la minim pe fotovoltaice. Am avut şi amortizări de 2 ani şi ceva pentru unele proiecte“, a spus Mirel Jarnea, business development manager SEE la Longi. Avem amortizări de 7 ani la proiectele mari, dar vorbim de echipamente cu durata de viaţă de 25 de ani, a adăugat el.
Potrivit datelor Administraţiei Fondului pentru Mediu, în 2023 se va ajunge la 80.000 de proiecte depuse pentru finanţare, bugetul fiind de 2 miliarde lei, din care 1,7 miliarde lei pentru persoane fizice.
Alte subiecte despre care se va discuta tot mai mult în următorii ani ţin de utilizarea hidrogenului, transportul lui prin reţeaua de gaze, producţia de biometan şi schemele de sprijin pentru producţia gazelor verzi, teme aflate la început de drum în România, dar care vor creşte în importanţă în viitorul apropiat.
Lauru Bădiţă, country manager, Photon Energy Operations Romania
► Am finalizat primii 30MW , iar al doilea set de construcţie din acest an va aduce alţi 30MW. Planul este de 200MW in România în următorii ani, circa 200 milioane euro.
► Avem aceleaşi provocări pe care le au şi ceilalţi dezvoltatori. Înainte aveam limitări doar pe capacitate, acum apar şi alte obstacole. Ministerul Agriculturii are o intrepretare a legislaţiei legată de terenuri. Până în 50 hectare se pot face proiecte fără PUZ, iar peste 50 ha e nevoie de PUZ.
► E nevoie de reducerea timpilor de avizare. Putem scoate din circuitul agricol până în 50 de hectare şi asta este benefic, dar există proiecte mari, aflate în curs de dezvoltare au întârzieri şi se lovesc de refuzuri şi probleme.
► Din valoarea investiţiilor în proiecte, achiziţionăm local 35-40%.
Camelia Ene, country chairman and CEO, MOL Romania
► În prezent avem operaţionale 41 de staţii care au prezente aceste puncte de încărcare pentru vehicule electrice şi mai avem încă 9 locaţii în care sunt amplasate e-chargere de către partenerii de la E.ON. Sunt 50 de staţii în total, oferind peste 160 de puncte de încărcare la nivelul reţelei. Pe viitor, ne dorim să dezvoltăm acest segment şi vom analiza atât în cazul staţiilor pe care deja le avem deschise dacă se pretează pentru a instala acest serviciu, iar de asemenea pentru staţiile pe care urmează să le deschidem în viitor vom analiza oportunitatea acestei oferte.
► Un alt aspect important pentru noi este segmentul de non-fuel pe care îl dezvoltăm începând din 2015, când a fost lansat noul concept gastro sub umbrela Fresh Corner, astfel încât putem spune că acesta este prezent într-o formă sau alta în toate staţiile din România.
► Anul trecut am lansat pentru prima dată produse private label MOL România.
Alina Stancu Birsan, partner at Filip & Company
► România este percepută pozitiv, cu mult interes, chiar înainte de a începe conferinţa m-am întâlnit cu un client care spunea că vrea să arunce bani în România. Acesta este spiritul. În acelaşi timp, trăim destul de mult cu o senzaţie de deja vu, pentru că mai e mult de făcut pe zona de stabilitate şi previzibilitate legislativă
► Ne punem în continuare întrebarea ce facem cu oversailing-ul, adică zona survolată de turbine. Ce drepturi trebuie securizate în legătură cu zona aceea, în situaţia în care ştim cu toţii cum arată terenurile în România, că sunt parcele foarte subţiri, eolienele au nişte pale mai mari, deci survolează un număr mult mai mare de terenuri. Există nişte drepturi care sunt conferite de legea energiei, dar în continuare există discuţii despre care este conţinutul acelor drepturi. Zece ani mai târziu avem aceleaşi discuţii pe care le-am avut şi data trecută.
Andrei Ilaş, CEO, NRGI.ai
► Preţul gazelor a scăzut în ultimele luni; în România sunt la 20-25% faţă de maximul din august 2022 şi la 50% faţă de decembrie
► Volatilitatea preţurilor va creşte enorm de mult în următorii ani, odată cu intrarea unor noi capacităţi de regenerabile. Într-o piaţă ca România, foarte ilichidă, valoarea pe care o pot capta investitorii în regenerabile se diminuează mult faţă de preţul spot. Monetizarea proiectelor este dificilă
► Există dificultăţi mari pe partea de lichiditate a pieţei, iar discounturile la preţurile de listă a energiei de regenerabile vor fi foarte mari.
► Efervescenţa pe regenerabile a fost susţinută de creşterea preţurilor din 2021. După invazia Ucrainei, a fost limitată mult furnizarea de gaz. Acum preţul contractelor de gaz e undeva la 130 euro la un contract de 1 an. Un breakeven este la 50-70 euro.
Cosmin Stăvaru, partner Bondoc şi Asociaţii
► Contractele bilaterale directe (PPA) nu sunt o soluţie comună în piaţă, după crizele din ultimii ani. Apetitul de a avea abordări pe termen lung s-a redus mult. Există şi o barieră legislativă, Corporate PPA nu sunt reglementate unitar pe piaţa europeană.
► Alt aspect care dă de gândit pe aria de finanţare este modalitatea haotică în care se fac schimbările legislative. Fie nu se corelează unele cu altele, nu adresează toată paleta de cerinţe.
► Nu avem o strategie energetică adoptată. Avem multe modificări la legislaţia primară.
► Avem nişte linii directoare de la UE, nu avem insă un cadru integrat pentru toate segmentele sistemului energetic.
Ruxandra Bologa, partner, NNDKP
► La nivel european se cere scurtarea procesului de autorizare. Procesul ar trebui să fie de maxim 1 an pe onshore şi 2 ani offshore. În România directiva nu a fost transpusă la timp, iar anul trecut am introdus prevederile cu copy-paste.
► O altă problemă este cea suprafeţei de 50 de hectare introdusă în Legea 18/1991. Intenţia originară a proiectului legislativ depus in Parlament a fost să fie ajutate proiectele de regenerabile mari. În forma iniţială a proiectului legislativ se avea în vedere ca proiectele mai mari de 10 hectare sa fie exceptate de la PUZ. Ce a ieşit în final e altceva. A apărut limita de 50 ha.
► Problema nu este doar legea, ci şi modul in care aceasta a fost aplicată prin norme secundare de către Ministerul Agriculturii, interpretarea pe care acesta a dat-o legii.
► Folosirea duală a terenurilor este o idee bună. Ministerul Agriculturii a pus şi aici limita de 50 ha. Nu merită să investeşti mai mult, să faci si fotovoltaic şi agricultură, dar să fii limitat la suprafaţă.
► Pe zona de wind offshore, trebuie să regândim autorizarea. Trebuie să avem o schemă de sprijin, să reglementăm racordarea proiectelor. Am văzut o fugă de răspundere la emiterea autorizaţiilor. E un vis frumos deocamdată.
Gabriela Cacerea, partner NNDKP
► Cred că nu ar trebui să încercăm atât de tare răbdarea investitorilor pentru că la un moment dat s-ar putea să se consume. La un moment dat investitorii s-au putea să îşi mute banii în altă parte din cauza piedicilor. Nu cred că îi interesează dacă fac profit în România sau în Polonia. Dacă aici nu se pot face investiţii decât cu riscuri mari, atunci ei vor alege să plece.
► Ce este mai greu în regenerabile este obţinerea terenului, autorizaţiile şi interconectarea. Din perspectiva interconectării, s-a venit în întâmpinarea problemelor dezvoltatorilor, în sensul că s-au decalat termenele de depunere a garanţiei şi s-au reglementat situaţii de etapizare a interconectării.
► Partea de stocare este, din fericire, reglementată. Este foarte aproape de unităţile de producere şi regimul este aproape similar.
Radu Mustaţă, sales director, Marsh
► Până la final de 2023 se propune ca finanţarea sub CFD să acopere 1.500 MW, 750 MW vânt onshore şi 750 MW solar, în 2024 2.000 MW. Valul întâi este compus din proiecte de vânt onshore şi solar, iar în valul al doilea vor intra proiectele de vânt offshore şi alte surse.
► Ministerul Energiei a deschis pe site-ul propriu acest call pentru proiecte, eligibilitatea este simplă, trebuie să fie doar o companie care produce energie, să nu fie distressed assets, să fie o companie solvabilă şi să nu aibă administratori cercetaţi penal pentru riscul de fraudă. Condiţii aparent simple. În fapt, pentru a accede la CFD este un proces competitiv. După eligibilitate vine partea de competitivitate, dar odată accesată această schemă de finanţare, care este disponibilă pe o perioadă de 15 ani, pe baza unui contract ferm această formă de finanţare devine şi bancabilă.
► Avem şi perspectiva de adviser pe piaţa de fuziuni şi achiziţii, unde sperăm să anunţăm în curând succesul unei tranzacţii de mari dimensiuni în România pe energie verde.
Bogdan Nicolae, fondator Swift Energy
► Swift Energy este un mijlocitor între nevoi şi oportunităţi, între ceea ce există în prezent în România, în regiune, pe piaţa europeană ca potenţial pentru valorificarea atât a capacităţilor existente, cât şi a noilor capacităţilor de producţie a energiei în România.
► Multe lucruri vin din afară, dinspre UE şi poate că suntem obişnuiţi să fim reactivi, să fim în aşteptare atunci când se pune problema reglementărilor sau a unor trenduri, România fiind mai degrabă un follower decât un trendsetter. Potenţialul însă stă în creşterea locală şi noi, din România, cred că putem avea un impact la nivel european.
► Pilonii noii economii româneşti şi europene sunt economiile la energie, producerea energiei curate şi diversificarea accesului la noi surse de energie.
Andrei Antipa, vicepreşedinte Administraţia Fondului pentru Mediu
► Vom ajunge la 80.000 de proiecte depuse, după sesiunea din acest an. Bugetul este de 2 miliarde lei, din care 1,7 miliarde lei pentru persoane fizice.
► Finanţarea de la AFM este de 25.000 lei, pentru 3KW, iar beneficiarul vine cu 10%.
► Este o cerere mare pe zona de fotovoltaice, de aceea am şi dublat bugetul de finanţare în acest an.
► În total avem 260 de angajaţi, din care jumătate nu se implică în evaluare. Avem multe programe in derulare şi personalul este o problemă.
Viorel Alicuş, director ANRE
► Principala problemă sunt prosumatorii. Avem undeva la 40.000 de prosumatori. Ritmul de punere în funcţiune e foarte mare, presiunea pe reţea foarte mare.
► În 2011-2013 a existat concurenţă pe capacitate, iar reglementările actuale pe partea de racordare au încercat să evite situaţii neplăcute la racordare. Vrem să simplificăm prevederile din legislaţia primară.
► E nevoie de întărirea reţelei. Să nu ajungem în situaţia de a racorda instalaţia şi nu poţi să evacuezi.
► Există un regulament european care impune conceptul de "go to place", adică stabilirea exactă a locaţiilor unde se pot instala regenerabile. Statul trebuie să stabilească unde are interes să fie instalate surse regenerabile ca să nu existe congestii, cum este Dobrogea. În baza acestui concept să scot la licitaţie capacităţile. Dar e o chestiune de viitor.
► Sunt multe documente care se cer pentru a primi autorizaţia de racordare, depind mult de autorităţi centrale şi locale. Poţi sta peste 6 luni pentru autorizaţia de apă, de mediu. De aceea multe proiecte nu se mai fac, când văd costurile cu racordarea. Sunt multe reglementări care nu ţin de ANRE.
Bogdan Leu, power systems expert Transelectrica and chairman of CIGRE NGN Romania
► Din perspectiva Transelectrica, acest al doilea val al regenerabilelor este perceput uşor diferit. Dacă acum 10 ani marea majoritate a capacităţilor au fost amplasate în zona de sud-est a României, acum o să vedem dezvoltări în toată reţeaua. Se vor duce şi către zona de vest şi de nord.
► Pe lângă pachetul de investiţii pe zona de staţii şi linii electrice, dezvoltăm o serie de proiecte care merg pe trei elemente cheie - flexibilitate, digitalizare şi decarbonare a reţelei.
► Transelectrica dezvoltă pentru prima oară în reţeaua de transport primele unităţi de compensare rapidă.
► Un proiect în zona de digitalizare, la care am lucrat în ultimii 2-3 ani, este proiectul pilot de staţie digitală la Alba Iulia.
► Legat de dezvoltarea offshore, Transelectrica a derulat un studiu prin care evaluăm cum putem creşte capacitatea în zona Dobrogea, în ideea de a prelua noi capacităţi inclusiv din offshore.
Ciprian Glodeanu, general manager, AJ Renewables
► Piaţa este foarte efervescentă la momentul acesta.
► În prezent, nu construim în România, ci în Spania şi Portugalia, aproximativ 3,5 GW. Ne dorim să venim în România, dar nu au început încă şantierele mari sau sunt foarte puţine. În România avem 2 GW de fotovoltaic şi 1 GW de eolian. Am semnat cu un investitor pentru 600 MW.
► Se vorbeşte despre faptul că nu avem forţă de muncă. Noi suntem o companie cu 3.500 de angajaţi, iar 90% dintre ei sunt români. Oamenii aceştia îşi doresc să revină în ţară şi dacă se vor deschide şantierele avem posibilitatea să aducem cel puţin 2.000 de angajaţi în România.
Răzvan Calu-Vintilă, business development manager, Huawei Romania
► Suntem prezenţi în aproximativ 170 de ţări, astfel încât toată tehnologia noastră să fie cât mai accesibilă pentru cele trei mari categorii de clienţi pe care noi îi urmărim: consumatori, carriers şi enterprises.
► Suntem pregătiţi şi pentru zona de storage, atât pe zona de rezidenţial, cât şi pe zona comercial, industrial şi utility. Pe rezidenţial avem soluţii de 5, 10 şi 15 KW, apoi pe zona de comercial, modulul de 200 KW, iar pe utility avem modulul de 2 MW.
► Avem un pipeline de aproape 2 GW de proiecte pe care l-am ofertat în România.
► Aşteptăm următoarea perioadă pentru a vedea dacă aceste investiţii chiar se vor face. Rămânem optimişti. Ne dorim ca proiectele să se întâmple chiar de anul acesta.
Claudiu Butacu, president EfdeN
► Am lansat harta prosumatorilor, un site dedicat oamenilor care vor să intre şi fac parte fie din viitori prosumatori, actuali prosumatori, instalatori validaţi sau nu de AFM sau instalatori care instalează pur şi simplu kituri fotovoltaice pentru persoane fizice sau persoane juridice.
► O problemă identificată la nivelul instalatorilor şi al celor care se retrag din lista validată de AFM e că unii dintre ei nu pot aştepta perioada până îşi rambursează banii de la AFM şi au expus uneori ideea că poate ar fi momentul să intervină băncile pentru credite de tip punte pentru a-i ajuta să reintre în instalare.
George Căpăţînă, sales manager Romania & Bulgaria Vestas
► Vom începe instalarea unor turbine noi în acest an, în zona Moldova şi Galaţi. Sunt mult mai mari decât ele existente. Infrastructura rutieră nu este pregătită pentru a transporta astfel de componente. Preţul transportului este destul de mare.
► Vestas are o divizie importantă de service în România, peste 200 de angajaţi.
► Avem fabrici în Europa şi Asia. Pe partea de conectare lucrăm şi cu companii locale. Partea de proiectare se face local. La instalalare sunt implicate companii din România.
Alexandra Floricică, head of green energy, ProCredit Bank
► Noi ca instituţie financiară avem o abordare holistică atunci când vorbim de finanţarea verde, prin faptul că aplicăm nişte principii ale durabilităţii mediului, ne uităm la modul în care noi afectăm mediul prin propriile procese interne, apoi vorbim despre evaluarea şi gestionarea riscului de mediu prin creditele pe care le acordăm clienţilor noştri.
► Portofoliul nostru de finanţări verzi este alcătuit din împrumuturi pentru eficienţă energetică, împrumuturi pentru energie regenerabilă şi împrumuturi pentru măsuri prietenoase cu mediul şi aici ne concentrăm pe zona de agricultură sustenabilă.
Bogdan Simion, data analytics advisor Gas Infrastructure Europe
► Situaţia regională de anul trecut ne-a arătat că reţeaua de gaze este esenţială.
► Nu există acum studii că reţeaua de gaze e 100% pregătită pentru transportul de hidrogen. Dar sunt multe proiecte pilot pe această zonă, inclusiv pentru stocarea de energie.
► Piaţa de hidrogen este într-o fază incipientă, nici producţia, nici consumul nu sunt la o scală pentru a fi o piaţă funcţională.
Rareş Hurghiş, general manager FEL Romania
► În România estimările arată la orizontul 2030 că am putea produce circa 2 miliarde de metri cubi de biometan, adică undeva la 20% din producţia curentă de gaze naturale pe care o avem în România.
► Trebuie să susţinem cumva dezvoltarea gazelor verzi în România, pentru că hidrogenul nu este competitiv economic să îl producem şi să îl ardem pentru încălzire. E nevoie de sprijin dacă vrem să decarbonizăm zona de încălzire şi zona de mobilitate.
Eugen Butoarcă, chairman of the board, Distribuie Oltenia
► Avem în momentul de faţă peste 10.200 de prosumatori şi o putere de aproximativ 115 MW, ceea ce înseamnă o putere medie de 11 KWh per fiecare prosumator. Raportat la numărul total de prosumatori la nivel de România, Distribuţie Oltenia se situează pe prima poziţie, cu circa 25% din totalul numărului de prosumatori care s-au racordat în reţea.
► Probabil că la nivel naţional vom vedea circa 100.000 de prosumatori. Aşteptările noastre la nivel de Distribuţie Oltenia, unde vedem o dorinţă crescută de a deveni prosumator, sunt să ajungem la 30.000 de prosumatori.
Roxana Mircea, managing partner, REI Finance
► Domnul Boloş a publicat un calendar cu ce axe se vor lansa, a încercat să culeagă de la toate ministerele, dar Fondul de Modernizare nu este menţionat acolo şi avem o alocare de 1,5 miliarde şi noi tot asta cerem, să ni se spună dacă se mai deschide în următoarele luni sau se amână pentru toamnă. Ca să ştie investitorii ce fac.
► Întârzierile vin şi din deficitul de personal al ministerului, acum s-au luat încă 60 de oameni, dar este puţin cam târziu, trebuia să ne gospodărim şi acesta a fost mesajul nostru către toate ministerele, şi trebuie să avem realmente un management performant. Dacă nu vom munci cu toţii foarte mult, de la ministere la consultanţi, avocaţi sau bănci, vom rata oportunităţile. Sau ar trebui să se amâne din axele care sunt prevăzute anul acesta. De ce lansezi peste 500 de linii când nu evaluăm la timp şi nu putem face proiectele pentru că nu sunt auditori, proiectanţi. Ar trebui totuşi să mai discute ministerele, să mai echilibrăm lucrurile.
Adrian Vintilă, president, FEL Romania
► În noiembrie aveam puţin peste 40.000 de prosumatori la nivelul întregii Românii, cu peste 440 MW putere instalată.
► Trendul este unul similar ţărilor dezvoltate, începem cu vreo 20 de ani întârziere faţă de ţările pe care ar trebui să le luăm ca exemplu şi doar dacă ne raportăm la Germania şi vedem aproximativ 60 GW instalaţi la prosumatori, ce înseamnă asta, înseamnă la nivelul ţării aproximativ 700 de waţi pe cap de locuitor.
► În România vedem ghiduri de finanţare care descurajează stocarea de energie.
Petru Ruşeţ, general manager, Siemens România
► Vom avea în următorii 3-5 ani cel puţin 3.000 MW care vor înlocui cărbunele cu gaz, vom reduce amprenta de carbon cu 70%. Vom avea probabil între 3-5.000 MW de regenerabile, diverse, vorbesc de următoarea decadă.
► Stocarea creşte ca importanţă pe măsură ce volatilitatea surselor din sistem creşte sau ponderea surselor volatile în totalul producţiei creşte.
► Procesul de permitting pentru proiecte regenerabile ca durată medie în UE este de peste 5 ani, iar în România oricum am calcula este de 2 ani.
Mirel Jarnea, business development mangager SEE, LONGi
► România este o ţară foarte apetisantă. Nu trebuie să-şi facă nimeni vreo iluzie că în afară este mult mai uşor. România este o ţară foarte bună pentru investiţie din toate punctele de vedere. Este loc suficient în reţea.
► Prognosticul de fotovoltaic de 500 MW anul acesta mi se pare unul realist, dar şi dificil şi nu cred că vor fi atât de mulţi.
► România are astăzi însă o problemă de predictibilitate care persistă de foarte mulţi ani.
► Anul acesta vorbim de documente, nu de proiecte - facem hârtii pentru a face proiecte în viitor. Avem proiecte în dezvoltare care sunt de ordinul GW.
Cătălin Cepişcă, senior director, Energy, Metals and Utilities Department Raiffeisen Bank
► Pentru a obţine finanţare, o companie are nevoie de un model financiar, investitorul să ştie costurile. Investitorii au revizuit modelul de business când costurile au început să scadă, anul trecut. Ca să ajungă la noi, trebuie să aibă ATR, ceea ce durează şi un an.
► Băncile vor să finanţeze pe termen lung. Un criteriu pentru bancă este apetitul investitorului de a investi în România pe termen lung. Am întâlnit mulţi investitori care vor să vină în România, vor să crească aici.
► Al doilea criteriu pentru noi este să aibă expertiza. Fie locală, fie de afară. Un investitor regional poate avea o perspectivă asupra costurilor, unde se vor duce ele.
Radu Voinescu, managing partner, Sol Associates
► Cunosc finanţarea unor proiecte fără PPA (contractele bilaterale directe), unde identitatea dezvoltatorului este foarte importantă şi unde există probabil nişte garanţii pe care compania-mamă reuşeşte să le ofere băncii, astfel încât aceasta, la rândul ei, să ofere peste 50% împrumut. Există finanţare, dar este foarte complicat.
► Contractele pentru diferenţă (CFD) ar duce la o bancabilitate foarte bună, mai ales că sunt pe o perioadă de 15 ani. Ele sunt la nivel de call de intenţie.
Andrei Ivan, managing director 4ENVIGO
► Un dezvoltator de clădire, de hală trebuie să găsească o soluţie pentru a reduce amprenta de carbon. În prezent nu e uşor pentru el. Reduce consumul de energie, apoi să uită la sisteme care pot creşte procentul de scădere a amprentei de carbon.
► E nevoie de un cadru legislativ pentru a susţine iniţiativele de reducere a amprentei de carbon. Persoanele fizice sunt susţinute, dar pentru companii nu există incentive-uri.
► Există ţări în care impozitul pe clădire este redus dacă amprenta de carbon este mică
Lăcrămioara Diaconu, country manager, OX2 Romania
► Avem patru proiecte în eolian, suntem încrezători şi pornim de la un portofoliu care acum are circa 600 MW, pe care vrem să îl creştem în continuare.
► OX2 identifică proiecte de la o fază timpurie sau chiar green field. Le dezvoltă, le construieşte, le operează. Pe parcurs, atrage un investitor care va finanţa construcţia acelui proiect.
► Sectorul regenerabil va fi cel mai mare investitor din energie în următorii ani.
► Vrem să găsim acele proiecte bune, care se încadrează în cele 15% cu şanse de reuşită. Este o competiţie de capital la nivel global, iar capitalul se duce acolo unde există un return mai bun, unde este un mediu stabil pentru investiţii.
► Anul acesta ne pregătim să avem prima tranzacţie, deci unul dintre proiectele noastre va ieşi pe piaţă şi este un test foarte bun. Credem în România şi de asta suntem aici.
Adrian Borotea, vicepresident RWEA
► Dacă privim istoric, undeva la 10-20% dintre proiectele care ajung în faza de ATR se şi realizează. Mă refer la faza de ATR, acolo sunt dezvoltatori care speră ca prin obţinerea acestor avize şi autorizaţii să crească valoarea terenului şi a muncii depuse, în speranţa că vor fi în stare să vândă.
► E o certitudine mai mare de 80% că un contract de racordare se transformă în proiect. Nu doreşti să îţi pierzi locul şi înseamnă plata unor bani. Sigur că se poate plăti şi în tranşe, dar lucrările de racordare nu încep până nu te apropii de plata integrală a contractului de racordare.
Matej Kruopán, chief commercial Officer Rezolv Energy
► În ultimele 12 luni costul Capex pentru eolian şi solar a crescut cu 40%
► Aşteptăm 12 luni pentru livrarea echipamentelor pentru un proiecte solar, respectiv 18 luni pentru eolian. Pare că cea mai mare problemă este cu transformatoarele de dimensiuni mari, unde aşteptăm 15 luni.
► Construim cei 2 GW, pe solar şi eolian, am început să construim în acest an, deci în trei ani România va avea aceste capacităţi operaţionale.
Zsuzsa Bereschi, senior project manager, Energy & Utilities, Horváth
► Dacă ne raportăm la 2026, în privinţa mixului energetic, pot spune că aşteptăm centralele noi pe nuclear, ne aşteptăm să iasă cărbunele treptat din mixul energetic şi să fie înlocuit de noile centrale pe gaz şi de capacităţi de regenerabile.
► Vântul şi solarul vor fi cele mai mari capacităţi de regenerabile pe care le aşteptăm pe orizont scurt.
► Dacă ne gândim la orizontul 2030-2035, vedem că PNIESC este în revizuire. Dacă în planul vechi, cu cifre din 2018-2019, când încă nu aveam Fit for 55, ne-am definit 7.000 MW de regenerabile eolian şi solar, e clar că acum, după estimările noastre, vom ajunge minim 10.000 MW, care probabil vor trebui să intre în România în orizontul 2030.
