Laura Spătaru, director vânzări CBU, Vodafone România
♦ Fiecare magazin dezvoltat sub conceptul EasyTech este gândit cu un număr optim de produse şi de consultanţi. Layoutul magazinului este gândit locaţie per locaţie. Spaţiul se poate extinde. Lucrul acesta se suprapune cu strategia de retail, şi îl vedem ca fiind unul de tipul high traffic în centrele comerciale, dar inclusiv ca un retail de proximitate. Credem că îmbinat cu online şi cu posibilitatea de a testa produse, a primi consultanţă şi a achiziţiona din online, reuşim să adresăm toate segmentele de consumatori.
♦ În Vodafone avem echipe dedicate pentru dezvoltarea continuă a asistentului virtual Tobi. Există trainer dedicat, are conversational designer, care îl ajută să vorbească cât mai aproape de modul uman.
În momentul actual Tobi interacţionează cu peste 90% din solicitările clienţilor.
El are în spate şi machine learning şi AI. Tobi ajută atât clienţii Vodafone cât şi consultanţii Vodafone, şi credem că este o direcţie pe care trebuie să o susţinem.
♦ Principalele provocări în a ne menţine relevanţi în retailul tech sunt de a asigura expertiza constantă şi training permanent consultanţilor, capabilităţi digitale şi servicii logistice. În paralel, pe lângă zona de demo şi cheltuieli, alegerea locaţiilor optime, consultanţă şi expertiză foarte bună.
Călin Costinaş, deputy CEO, Profi
♦ În primul trimestru suntem pe plus 25% an/an, semnificativ peste inflaţie. Simţim în consum că există o anumită schimbare de obişnuinţă, în sensul că scad un pic volumele, şi există o migrare dinspre produsele premium spre produsele medii sau dispre produsele medii spre produsele economic. Cumva inflaţia a obligat clientul să-şi modifice un pic obiceiul de consum, dar nu radical.
♦ Bugetul de anul acesta pentru investiţii este cuprins între 100-120 de milioane de euro. Continuăm investiţiile. Faţă de anii trecuţi, avem cumva o împărţire diferită, pentru că facem şi remodelarea magazinelor. Magazinele pe formatul nou pe care l-am dezvoltat performează foarte bine - peste 30% an/an.
În acest context o parte din bugetul de investiţii merge în remodelarea magazinelor existente, iar o parte pentru magazine noi.
În paralel investim în tehnologie, în zona de IT.
Thomas Arieşan, senior sales manager, Totalsoft
♦ În ultimul an şi jumătate, provocările principale venite din partea companiilor au fost legate de SAF-T, e-Transport şi e-Facturare. Din păcate, cerinţele se tot schimbă. SAF-T-ul a avut peste 100 de iteraţii de când s-au trimis primele instrucţiuni din parte ANAF-ului, şi încă se mai schimbă. Lucrurile acestea, din păcate, frânează un pic procesul de inovare, deoarece capacitatea de dezvoltare este într-un fel blocată pe acele schimbări legislative.
♦ Un studiu recent arată că în Europa, companiile investesc în tehnologie, în medie, în jur de 2,3% din cifra de afaceri. La nivel istoric, retailul se află la medie sau un pic sub medie. În general industria de servicii, servicii financiare, healthcare, sunt zone care investesc mai mult în tehnologie. În România văd o problemă cu faptul că acest procent este mai mic pe toate industriile.
În general, investiţiile în tehnologie sunt mai mici.
Tiberiu Dăneţiu, marketing director Auchan
♦ Volumele au scăzut şi continuă să scadă şi în acest an. Este o reaşezare cu privire la modul în care categoriile de produse. Românul a pierdut putere de cumpărare importantă şi această pierdere a puterii de cumpărare generată din zona de servicii, de utilităţi, tot ce înseamnă costul vieţii şi alimentar, îşi pune amprenta asupra comportamentului de cumpărare şi îşi va pune şi în a doua parte a anului într-un mod determinant.
♦ Este o încetinire a inflaţiei, chiar o scădere a preţurilor pe anumite categorii. Preţul final se formează în funcţie de costuri şi o politică de marjă şi de poziţionare în piaţă. Dacă ai găsi soluţii de reducere a costurilor, dacă inputurile care au generat creşterea costurilor de producţie şi apoi au ajuns la noi în retail, se modifică. Putem beneficia de scăderi de preţuri.
♦ Trebuie să ne aşteptăm să existe o dinamică înceată a scăderii preţurilor, tendinţa este de reducere a inflaţiei.
Albert Davidoglu, CEO al Macromex
♦ România nu se află într-o recesiune. Recesiune înseamnă atunci când scădem economic două trimestre la rând. Suntem într-o perioadă poate mai cumpătată, în care încercăm să echilibrăm un pic bugetul, reducând dintr-o parte, crescând în altă parte, astfel ca pe ansamblu să rămână la fel. Dacă ne uităm la creşterea salariului în ultimii 2-3 ani de zile, evoluţia este mare. Acest lucru este pentru că avem deficit de forţă de muncă şi investim în oameni. Cred că lucrul acesta ţine consumul sus, cel puţin în industria alimentară.
♦ Procesul de cumpărare are o componentă emoţională şi o componentă funcţională. Combinaţia dintre cele două reprezintă cheia succesului.
Noi vindem branduri, dar şi produse care au mai puţină valoare adăugată. Avem un portofoliu distribuit pe toate palierele de preţ. Ca să răspundem la nevoia consumatorului de a-şi gestiona bugetul într-un anumit fel, pentru tot ce înseamnă brand avem formate mai mici sau mai mari, cu preţuri mai mici pe pachet sau o cantitate mai mare cu un preţ mai mic pe kilogram. Dacă intrăm în zona de non-brand, acolo venim cu produse în care ţintim un anumit nivel de preţ.
Daniel Gross, CEO, Penny România
♦ De la începutul anului, consumul este relativ liniar şi puţin în sus, ajutat de inflaţie, dar nu numai. Eu zic că suntem într-o zonă în care cel puţin pentru anul 2023 trendul se va menţine în zona pozitivă, nu neapărat în volume, dar în total va fi pozitiv.
♦ Inflaţia a ajutat ca mai mulţi clienţi să devină mai chibzuiţi. De mai mulţi ani vedem că avem o pătură constantă de oameni care apreciază foarte mult raportul de calitate-preţ. De când inflaţia a început să urce mai puternic, clienţii se îndreaptă către noi, către formatul nostru, noi fiind un format adresat oamenilor chibzuiţi.
♦ Noi avem planificate anul acesta investiţii de 130 mil. euro în 35 - 45 de magazine, extindem depozitul de la Bacău şi mergem mai departe. Până în 2029 avem cam 1 mld. de euro planificaţi, vrem să dublăm reţeaua.
Milos Ryba, head of retail solutions, IGD
♦ Am observat că există multe tensiuni între furnizori şi retaileri din cauza costurilor lanţului logistic.
♦ În acest context, câştigătorul este canalul de discount, ceea ce ne confirmă o previziune de pe piaţa europeană care spune că în următorii cinci ani canalul de discount va deveni al doilea cel mai mare de pe piaţă, întrecând canalele tradiţionale.
♦ Pe piaţa europeană, retailul alimentar va creşte cu 2,5% în următorii cinci ani şi creşterea cea mai mare va fi cea a formatului de discount, de circa 4,6%.
A doua cea mai mare creştere va fi a canalului online.
♦ Tendinţa de digitalizare în magazine va continua şi după potolirea inflaţiei, este modul în care retailul se va transforma în viitor, cum vor folosi tehnologia pentru îmbunătăţirea experienţei de cumpărături.
Jean Dumitrescu, director relaţii cu investitorii, Aquila
♦ Se văd foarte bine şi la noi rezultatele de pe primul trimestru. Am crescut şi ca vânzări cu 20%, şi ca profitabilitate cu 120%, deci lucrurile stau bine, dar stau bine în funcţie de cum îşi pune fiecare o strategie pe picioare şi cum o implementează.
♦ Am văzut creşteri foarte mari pe canalul de comerţ tradiţional, noi am crescut cu 37%, pe HoReCa de asemenea şi pe canalul de retail organizat pe formate mai mici, ceea ce arată trendurile pe care le estimam de acum un an. Consumatorul se duce către formate mai mici, către formate de proximitate, vânează foarte mult oferte.
♦ Canalul de magazine de proximitate sub 400 de mp a văzut o creştere foarte mare, am văzut nişte studii care spuneau că în valoare crescuseră cu 25%, ceea ce este impresionant, este peste inflaţie.
Cristian Preotu, fondator, LeManoir
♦ Pentru noi a fost o creştere foarte mare anul acesta, şi prin proiectele noi şi prin experienţele noi pe care le-am oferit, fiind nişaţi pe produse de foarte bună calitate.
♦ Avem din ce în ce mai mulţi clienţi care descoperă aceste produse şi care se obişnuiesc cu ele, încă avem o mare creştere în următorii ani pentru că acest tip de consum se stabilizează după o mai bună cunoaştere a produselor.
♦ Se caută experienţă, nu se caută doar produse, mai ales pentru tipul nostru de clientelă, de aceea noi am investit foarte mult în partea de experienţă, de marketing, în care am combinat partea de retail cu partea de HoReCa.
♦ Avem produse de calitate în România, trebuie încurajaţi producătorii români să aibă curaj să vândă mai scump, dacă tot se menţin pe o politică de preţuri joase, nu se pot face produse de calitate.
Laurenţiu Bănescu, cofondator, Berea Zăganu
♦ Businessul nostru este concentrat în proporţie de 99% pe zona HoReCa plus retailul modern şi magazinele specializate cu care colaborăm. Primele trei luni au fost bune. Pe HoReCa performăm destul de bine.
♦ Dacă piaţa de bere artizanală, pe care activăm, reprezintă foarte puţin ca pondere în volumul pieţei pe ansamblu, sub 0,5%, pot spune totuşi că acest segment a crescut, deşi piaţa berii a scăzut. Acest lucru indică un apetit mai mare al oamenilor către produse diferite, cu arome diferite. Ne bazăm pe lucrul acesta. Suntem în continuă expansiune a distribuţiei. Avem doi distribuitori noi şi credem în continuare în canalul HoReCa, ca driver de creştere.
♦ Cele mai mari costuri se reflectă în costul sticlei, cu majorări între 2,5-3 ori faţă de perioada de dinaintea războiului din Ucraina. Cele mai multe fabrici de sticlă sunt în Rusia şi în Ucraina, iar cele care mai livrează astăzi au mărit preţurile foarte mult. La aceasta se adaugă preţurile la energie şi combustibil.
