Suplimente

Energia tinerilor antreprenori: Este de presupus că peste 25 de ani din aceşti 100 antreprenori măcar unul să ajungă la afaceri de peste 100 mil. euro sau, de ce nu, un miliard

Galerie foto

Autor: Sorin Pâslaru

17.11.2015, 00:07 2295

Ziarul Financiar împlineşte astăzi 17 ani, vârsta energiei creatoare, şi a ales să sărbătorească acest moment aniversar printr-un supliment cu  poveştile a 100 de tineri antreprenori care au fost prezenţi în ultimii trei ani în studioul ZF Live.

ZF Live  este o emisiune  online de business difuzată pe site-ul www.zf.ro în fiecare zi de la 12.00 la 13.00.

Cei 100 de tineri antreprenori sunt expresia unui val care începe să se contureze:  noua generaţie a întreprinzătorilor români.

Descarcă aici varianta PDF a suplimentului

Criza financiară  internaţională din 2008 a fost un şoc pentru România şi a  determinat o scădere a PIB-ului cu 10% în 2009 şi 2010. Revenirea PIB-ului s-a produs abia în 2015. Interesant este că între timp economia românească a suferit schimbări semnificative. În doar şase ani, sectorul IT&C a devenit  la fel de puternic în ceea ce priveşte valoarea adăugată în PIB ca şi agricultura sau construcţiile.

Legată de această evoluţie, cea mai mare schimbare în această perioadă este apariţia în business a unui val de tineri antreprenori, majoritatea în sectorul IT. Forţaţi poate şi de constrângerile prin care au trecut multinaţionalele, tot mai mulţi tineri întreprinzători au decis să intre pe cont propriu în afaceri.

Este limpede însă că sectorul IT&C presupune mai puţine bariere de intrare în business. Multe afaceri au început într-o garsonieră, cu două computere, dar având un contract pentru un software semnat, eventual pentru o companie din Statele Unite.

Ziarul Financiar este o sursă de date macroeconomice, scrie zi de zi despre cele mai mari companii de pe piaţă, dar în ultimii cinci ani a început să aducă la lumină mici afaceri. Firme de software care au deja câteva milioane de euro venituri, tineri antreprenori care au deschis o cafenea sau o băcănie, sau familie care s-a confruntat cu lipsa unor materiale de construcţii de pe piaţă şi au decis să facă site-ul de ecommerce www.neacaisa.ro, unde să găseşti ceea ce ai nevoie atunci când vrei să construieşti sau să renovezi o locuinţă.

Alţii deţin firme de consultanţă în resurse umane, au înfiinţat festivaluri  de film sau oferă consiliere pentru cei care vor să ia un credit. Puţini au ajuns în producţie. Sunt exemple  de tineri antreprenori care fac pantofi de alergare sau ţiglă pentru acoperişuri, dar în general cea mai mare parte dintrei ei au ales un business de servicii.

Este de presupus că  peste 25 de ani  din aceşti 100 tineri antreprenori măcar unu să ajungă la afaceri de peste 100 de milioane de euro sau, de ce nu, un miliard.

Dar cum au început în urmă cu 25 de ani, cei care astăzi deţin afaceri de zeci de milioane de euro? Suplimentul ZF Future vă propune o retrospectivă asupra a 10 afaceri pornite în 1998, anul de start al Ziarului Financiar, în domenii diverse: comerţ, industrie alimentară, industrie sau IT&C.

România are nevoie de o clasă antreprenorială puternică pentru a face paşii necesari spre dezvoltare şi spre ieşirea din zona gri a Uniunii Europene.

La 7.500 de euro PIB per capita şi 45% încă mediu rural, România nu a reuşit să iasă în cei 25 de ani de după Revoluţie din subdezvoltare. Polonia, Ungaria sau Cehia sunt la 15.000 de euro PIB per capita, faţă de  zona euro la 40.000 de euro PIB per capita.

Este puţin probabil ca în următorii 20 de ani să fie recuperată întârzierea istorică a României din punct de vedere economic faţă de Vest, însă ritmul de recuperare este dat şi de capacitatea capitalului autohton de a se mobiliza.

Întrebarea este dacă, odată axele economiei  - băncile, energia, industria – cedate către capitalul străin, întreprinzătorii autohtoni vor avea destulă substanţă să poată creşte.  Pur şi simplu modelul este să se aşeze în jurul acestor mari companii pentru a oferi servicii şi apoi, pe baza competenţelor astfel dobândite, să crească spre alte zone sau regiuni geografice.

România nu mai are cale de întoarcere din modelul pe care şi l-a asumat în deceniile trecute, adică integrare în Uniunea Europeană.

Noua generaţie de tineri antreprenori a folosit într-o mai mică sau mai mare măsură instrumentele  puse la dispoziţie de aderare –finanţare,  libertatea serviciilor, achiziţia şi vânzarea  de bunuri în ţările UE cu taxe zero – pentru a creşte.

Miza de acum încolo este să-şi găsească o voce şi o pârghie pentru a influenţa şi administraţia publică, rămasă în urmă. Altfel, toată valoarea adăugată creată în sectorul privat se va risipi ca şi până acum.