Matca Transylvanian Sanc­tu­ary, un hotel boutique de lux amplasat în Şimon, judeţul Braşov, se afiliază la o reţea hotelieră internaţională.

Dedalo este un business pornit în 2008 de către Teodora Lazăr, un business care astăzi mobilează unele dintre cele mai importante proiecte hoteliere din ţară, printre care se numără Swissotel din Poiana Braşov, Nordis şi altele. Dedalo reprezintă în România 28 de branduri premium de mobilier italian, precum Ditre Italia, Dorelan, Calligaris, Ethimo şi Slamp.

Piaţa cafelei de specialitate din România, în special cea din Bucureşti, este una dintre cele mai efervescente din Europa. Capitala se găseşte pe pri­mele locuri pe continent la acest ca­pitol, devansând marile metropole euro­pene.

Piaţa de office, puternic afec­tată de pandemie, începe să îşi schim­be modelul de business. Dacă înainte de criza sanitară marile oraşe erau principalele destinaţii pentru proiecte de office majore, odată cu pandemia şi cu trecerea la munca remote sau hibrid, apetitul investiţional pentru clădirile de birouri a frânat. Aşadar, proiectele mari de office au devenit tot mai rare.

Piaţa locală a cosmeticelor şi dermatocosmeticelor a crescut semnificativ în ultimii ani, iar odată cu accesul la o varietate mai mare de produse şi de branduri, consumatorii au devenit tot mai exigenţi când vine vorba despre ce ar trebui să achiziţioneze.

Silviana Petre-Badea a preluat funcţia de director general al produ­cătorului de vinuri Serve la începutul acestui an. Ea a preluat responsa­bilitatea conducerii businessului de la mama sa, Mihaela Tyrel de Poix, co-fondator al primei crame private din România. Planurile actualului direc­tor al cramei ţin de dezvoltarea busi­nessului mizând mai mult pe vinurile accesibile.

În lipsa forţei de muncă locale, multe firme din diferite sectoare din economie au apelat la importul de personal, astfel că, mii de lucrători veniţi din Asia au început să fie angajaţi de companii din România.

Creşterea preţurilor, dar şi a sa­lariilor, lipsa forţei de mun­că şi subdezvoltarea infra­struc­turii reprezintă princi­pa­lele motive pentru care Ro­mâ­nia pierde teren în faţa altor ţări în ceea ce priveşte producţia de textile, îmbrăcă­minte şi încălţăminte. Dacă anterior, Ro­mâ­nia era cunoscută drept croitorul Europei, acest lucru nu mai este valabil în prezent, după ce mai multe companii au ales să îşi închidă fabricile locale, iar mulţi retaileri au renunţat la a mai apela la producătorii autohtoni, pentru a se orienta în schimb către ţări unde costurile sunt mai reduse.

Viitorul pieţei locale de vin stă în soiurile autohtone, iar producătorii ar trebui să mizeze mai puţin pe cele internaţionale, mai ales export, este de părere Tiberiu Marton, fondator al Cramei Agape, un mic producător de vin din judeţul Timiş.

Producătorul de pilote Confort Merino, compa­nie fondată în urmă cu zece ani la Piatra Neamţ de către Oana şi Cătălin Tatu, trimite la export circa 40% din ce realizează, articolele ajungând în ţări din UE, dar şi în Marea Britanie, SUA şi Canada.

România începe să îşi piardă statul de „croitorul Europei“, multe fabrici locale de îmbrăcăminte s-au închis, iar cea mai mare problemă ţine de forţa de muncă. Media de vârstă a angajaţilor din acest sector este mare, în timp ce din urmă tinerii nu mai sunt atraşi de această industrie. Pe termen lung, sectorul ar putea să se contracte şi mai mult.

Sectorul de construcţii este susţinut de proiectele noi sau aflate în defăşurare în zona de infrastructură, iar banii veniţi din PNRR pentru dezvoltarea acestei componente ajută la creşterea industriei. La polul opus, zona de office înregistrează în continuare o scădere a numărului de investiţii noi, pandemia având o importantă contribuţie în ceea ce priveşte această evoluţie.

Salariile au crescut în ultimii ani în România şi astfel au început să se apropie de nivelul mediu din Uniunea Europeană, spune Adrian Câzu, development & retail manager al retailerului de încălţăminte Benvenuti. Deşi acest lucru este un semnal bun pentru economie şi deşi indică o creştere a nivelului de trai pe plan local, evoluţia face ca producătorii de îmbrăcăminte şi încălţăminte să nu mai vadă în România o opţiune pentru a-şi deschide fabrici.

Consumatorii devin tot mai atenţi la ingredientele folosite în pro­dusele pe care vor să le achiziţioneze, o tendinţă conturată încă din perioada pandemiei, când oamenii s-au concen­trat mai mult pe sănătate.