ZF 24

Execuţia bugetară pe 2016 arată un deficit de 2,41% din PIB, sub ţinta stabilită, şi venituri mai mici cu 4,3% decât în 2015

Execuţia bugetară pe 2016 arată un deficit de 2,41%...

Autor: Dan Straut

27.01.2017, 10:35 555

 Execuţia bugetului general consolidat, calculată pe baza datelor operative pe anul 2016, s-a încheiat cu un deficit de 18,3 miliarde de lei, respectiv 2,41% din PIB, sub ţinta anuală stabilită de 2,75% din PIB, anunţă Ministerul Finanţelor Publice (MFP).

Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 223,7 miliarde de lei, au reprezentat 29,5% din PIB şi au fost cu 4,3% mai mici în termeni nominali faţă de anul precedent, prezentând un grad de realizare a prevederilor bugetare anuale de 95,1%.

Veniturile încasate din economia internă (fără fonduri de la Uniunea Europeană pre- şi post-aderare) au fost în sumă de 216,9 miliarde de lei (28,6% din PIB), cu 0,2% mai mari faţă de anul precedent, prezentând un grad de realizare a prevederilor anuale de 97,8%.

Gradul de realizare la veniturile fiscale a fost de 97,7%, fiind influenţat:

- negativ de încasările din impozite şi taxe pe bunuri şi servicii (96%)

- pozitiv de încasările din impozitul pe profit (100,5%); impozitul pe venit şi salarii (100,3%); impozite şi taxe pe proprietate (100,2%); alte impozite şi taxe fiscale (173,6%).

S-au înregistrat creşteri faţă de anul precedent la încasările din: impozitul pe profit (Ă11,7%), contribuţii de asigurări sociale (Ă6,3%), impozit pe salarii şi venit (Ă4,2%), precum şi accize (Ă3,6%). De asemenea, în cazul contribuţiilor de asigurări sociale se constată o depăşire a prevederilor anuale cu 0,8%.

„În ceea ce priveşte încasările din TVA, acestea au înregistrat o scădere cu 9,6% faţă de anul 2015, pe fondul reducerii cotei standard de TVA de la 24% la 20% începând cu 1 ianuarie 2016. Cota redusă de 9% la alimente s-a aplicat pentru tot anul 2016 faţă de 2015, când s-a aplicat doar de la 1 iunie. Gradul de realizare al TVA faţă de programul stabilit pentru 2016 a fost influenţat negativ de nerealizarea programului de încasări privind obligaţiile restante la bugetul general consolidat, dar şi de rambursările din luna decembrie, care au fost peste media anuală”, se arată într-un comunicat transmis de MFP.

Încasările din accize au înregistrat o creştere de 3,6% comparativ cu anul 2015, programul de încasări realizându-se în proporţie de 97,8%. „Nerealizarea a fost influenţată de evoluţia accizelor la produsele energetice în luna decembrie, în contextul optimizării fiscale a operatorilor economici din perspectiva reducerii accizei la produsele energetice de la 1 ianuarie 2017”, precizează MFP.

Încasările din alte impozite şi taxa pe bunuri şi servicii au scăzut cu 16,7% comparativ cu anul 2015, programul de încasări fiind realizat în proporţie de 60,4% „din cauza nerealizării veniturilor prevăzute în bugetul fondului naţional unic de sănătate, respectiv contribuţia trimestrială pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii (faţă de un nivel estimat de 2,8 miliarde de lei, au fost încasate doar 1,3 miliarde de lei, cea mai mare nerealizare provenind din contribuţia datorată pentru contractele cost-volum/cost-volum-rezultat)”, se mai arată în comunicat.

La nivelul administraţiilor locale, s-au înregistrat creşteri faţă de anul precedent la veniturile nefiscale cu 13,9%, la impozite şi taxe pe proprietate cu 6,1% şi la taxa pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi cu 1,1%.

Sumele rambursate de UE în contul plăţilor efectuate au înregistrat o scădere de 60,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, cu menţiunea că în bugetul general consolidat sunt înregistrate numai sumele rambursate aferente proiectelor ai căror beneficiari sunt instituţiile publice, nefiind incluse şi cele destinate sectorului privat, gradul de realizare al programului fiind de 50,7%.

De cealaltă parte, cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 242 miliarde de lei, s-au redus în termeni nominali cu 0,6% faţă de anul precedent şi cu 2,3 puncte procentuale ca pondere în PIB, reprezentând 94,5% din prevederile bugetare anuale.

Cheltuielile de personal au crescut cu 9,5% faţă de anul trecut „fiind determinate, în principal, de majorările salariale acordate în a doua parte a anului 2015 şi de majorarea salariului minim brut pe ţară şi prezintă un grad de realizare de 97,3% a prevederilor anuale”, mai arată MFP.

Majorările salariale acordate în a doua parte a anului 2015 au fost de 12% pentru personalul din instituţiile publice locale, de 25% pentru personalul din sistemul public sanitar şi pentru personalul din sistemul public de asistenţă socială, de 5% din septembrie 2015 şi de 15% din decembrie 2015 pentru personalul din învăţământ, de 10% pentru personalul din sistemul bugetar exclusiv sănătate, învăţământ şi asistenţă socială. Majorarea salariului minim brut pe ţară a fost de 75 de lei începând cu 1 iulie 2015, de la 975 de lei la 1.050 de lei şi cu 200 de lei începând cu 1 mai 2016, de la 1.050 de lei la 1.250 de lei.

De asemenea, „din august 2016 se aplică prevederile O.U.G. nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative”, precizează MFP.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii s-au majorat cu 1,2% faţă de anul precedent, dar faţă de prevederile bugetare au înregistrat un grad de execuţie de 95,1%, majorări semnificative înregistrându-se în cazul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, respectiv de 9,8%.

Cheltuielile cu asistenţa socială au crescut faţă de anul precedent cu 7,7%, fiind influenţate, în principal, de majorarea cu 5% a punctului de pensie de la 1 ianuarie 2016 şi de dublarea alocaţiei de stat pentru copii începând cu 1 iunie 2015, precum şi alte măsuri ce au fost aprobate în timpul anului 2016. „Toate acestea au condus la suplimentări ale cheltuielilor cu asistenţa socială, avute în vedere la prima rectificare bugetară. Alţi factori care au contribuit la sporirea cheltuielilor sociale sunt: creşterea numărului de beneficiari de ajutor social prin excluderea alocaţiei de stat pentru copii din veniturile familiei la stabilirea ajutorului social; majorarea indemnizaţiei acordate adultului cu handicap vizual grav prin majorarea cu 25% a salariului net al asistentului social debutant cu studii medii din unităţile de asistenţă socială din sectorul bugetar, altele decât cele cu paturi, şi majorarea numărului de persoane încadrate în diverse tipuri de handicap; majorarea şi modificarea modalităţii de stabilire a indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului şi stimulentul de inserţie; pensii de serviciu pentru grefieri, personal aeronautic, funcţionari publici parlamentari, auditori ai Curţii de Conturi”, potrivit Ministerului Finanţelor Publice.

Dobânzile şi subvenţiile au înregistrat, de asemenea, „majorări faţă de realizările anului precedent cu 4,5%, respectiv 5,3%”.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, „au fost de 29,5 miliarde de lei, respectiv 3,9% din PIB, prezentând un grad de realizare a execuţiilor bugetare anuale de 76,5%”, se mai arată în comunicatul citat.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO