Obligaţiunile lansate de Ministerul Finanţelor pe pieţele externe care ajung la scadenţă în următorii zece ani totalizează 8,75 mld. euro şi 4,75 mld. dolari, primul an de răscumpărare fiind 2015, conform scadenţarului împrumuturilor angajate până acum.
În ultimii ani a crescut vizibil ponderea împrumuturilor în euro în structura datoriei publice a României. Dacă în 2008 ponderea împrumuturilor în euro era de 27,7%, anul trecut a sărit la peste 50%. Volumul record la care a ajuns portofoliul total de obligaţiuni externe lansate de Ministerul Finanţelor, de peste 12 mld. euro, a adus România pe radarele unei categorii mai largi de investitori.
În 2015 ajung la scadenţă eurobonduri de 1 mld. de euro, iar în 2016, 2018 şi 2019 statul va avea de acoperit scadenţe de 1,5 mld. de euro pe an, în contul sumelor atrase de pe pieţe. Cel mai mare împrumut în euro, de 2 mld. euro, ajunge la maturitate în 2020, iar pentru 2024 rămâne de acoperit un împrumut de 1,25 mld. euro. Sumele împrumutate în dolari de pe pieţele externe ajung la scadenţă începând cu anul 2022, potrivit unor statistici publicate într-un raport al băncii RBS.
România este în continuare dependentă de capitalurile străine atât pentru rostogolirea datoriei externe, cât şi pentru finanţarea deficitului bugetar. Plata datoriei externe sau interne fără rostogolirea acesteia se poate realiza numai dacă se creează excedente sau se reduc rezervele valutare. Datoria publică externă s-a triplat în ultimii cinci ani, de la 10,5 mld. euro în decembrie 2008. La sfârşitul lui 2008, când a început să se resimtă criza în România, datoria externă publică reprezenta mai puţin de 15% din datoria totală, iar acum ponderea este mai mult decât dublă.
Trezoreria îşi propune să crească în următorii doi ani ponderea finanţării de pe piaţa internă la 70%, după cum a declarat recent Enache Jiru, secretar de stat în Ministerul Finanţelor, responsabil cu managementul datoriei publice.
