Un proiect dezbătut în Senat obligă agenţii de muncă temporară să plătească angajaţii şi când sunt „între joburi“. "50.000 de oameni vor rămâne fără loc de muncă"

„Contractul de muncă temporară este un contract individual de muncă încheiat în formă scrisă între agentul de muncă temporară şi salariatul temporar, de regulă pe durată nedeterminată. În perioada dintre două misiuni, salariatul temporar se află la dispoziţia agentului de muncă temporară şi beneficiază de o indemnizaţie de întrerupere a activităţii, ce nu poate fi mai mică de 75% din salariul minim brut pe ţară“, se arată în proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii 53/2003 – Codul muncii, publicat pe site-ul Senatului. Proiectul mai prevede, printre altele, şi obligativitatea agenţilor de muncă temporară de a oferi „temporarilor“ un salariu similar cu cel al angajaţilor permanenţi aflaţi pe poziţii similare.
 

Firmele care închiriază angajaţi percep un comision de 5% din totalul facturii

„Dacă această lege trece, atunci ne închide businessul, iar 50.000 de angajaţi temporari rămân fără loc de muncă. Dacă unele companii au nevoie de angajaţi în vânzări pentru perioada Crăciunului, vor angaja oameni în regim temporar poate pentru o perioadă de o săptămână. Or, noul proiect de lege mă obligă să îi angajez cu contract pe pe­rioadă nedeterminată, iar după înche­ierea misiunii de o săptămână să îi plă­tesc timp de trei luni cu 75% din salariul minim, în condiţiile în care, de regulă, co­misionul agentului de muncă tem­porară este de 5% din valoarea fac­turii“, a spus Cristina Săvuică, directorul general al Lugera – The People Repu­blic, un grup cu afaceri de peste 40 de mi­lioane de euro anul trecut şi un nu­măr mediu de 4.000 de angajaţi închi­riaţi, în medie, în 2012. Ea a mai adăugat că agentul de muncă temporară nu poa­te garanta că va găsi locuri de muncă per­manente sau temporare imediat după încheierea unei misiuni, pentru că de multe ori unii angajaţi temporari – cum sunt studenţii – nici nu îşi doresc să se angajeze pe o perioadă mai lungă de timp.

Şerban Valeca (foto stânga), senatorul PSD care a iniţiat acest proiect de lege, spune că mo­dificările aduse în ceea ce priveşte legislaţia care influenţează activitatea agen­ţilor de muncă temporară nu fac de­cât să respecte „alinierea“ la normele europene. „Cred că firmele de muncă temporară exagerează atunci când vorbesc despre dispariţia acestei pieţe. Aceste schimbări au fost făcute la sugestia membrilor de sindicat din cadrul Automobile Dacia. Actualele prevederi din Codul muncii încalcă normele europene în vigoare, iar dacă nu iniţiam aceste modificări, intram în procedură de infrin­gement (încălcarea reglementărilor europene –n.red.)“, a spus Valeca, senator de Argeş, membru în trei comisii permanente din Senat (pentru apărare, ordine publică şi siguranţă, pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă şi în comisia comună a Camerei Deputaţilor şi a Senatului pentru exercitarea controlului partamentar asupra SIE).
 

Şerban Valeca, senator PSD: Actualele prevederi din Codul muncii încalcă normele europene în vigoare, iar dacă nu iniţiam aceste modificări, intram în procedură de infrin­gement (încălcarea reglementărilor europene - n.red.). Mediafax Foto

Iniţiatorul proiectului: „Se evită discriminarea în rândul angajaţilor“

„Principala modificare adusă în cadrul acetui proiect este aceea că angajaţii temporari trebuie să fie plătiţi la acelaşi nivel cu angajaţii permanenţi, pentru că au existat cazuri în care un lăcătuş mecanic angajat permanent să fie plătit cu 1.500-  2.000 de lei pe lună, iar unul temporar să primească  un salariu lunar de 700 de lei. Astfel, se evită discriminarea dintre angajaţi“, a adăugat Valeca.

Firmele din domeniul muncii temporare spun însă că au fost confundate două legi, cea a agentului de muncă temporară şi cea a şomajului tehnic – care prevede plata a 75% din salariul de bază al angajaţilor aflaţi în această situaţie. „Profitabilitatea companiilor care închi­riază forţă de muncă în regim temporar este destul de scăzută, iar faptul că firmele sunt obligate să plătească timp de trei luni un salariu angajaţilor face ca munca temporară să nu mai fie rentabilă pentru angajatori, pentru că nu pot fi susţinute aceste costuri. Suntem de acord cu introducerea prevederii prin care să se respecte egalitatea dintre salarii, deşi angajatorii respectă această echitate în general. Dacă se aprobă în forma actuală acest proiect de lege însă, vor dispărea 50.000 de angajaţi şi totodată 50.000 de contribuţii la buget, pentru că munca temporară la costuri atât de mari nu se mai justifică“, a spus Florin Godean, country manager al grupului Adecco, liderul pieţei locale de profil, cu afaceri de peste 41 de milioane de euro anul trecut.

El a spus că această prevedere este o consecinţă a faptului că sindicatele au introdus, pentru prima dată în contractul colectiv de muncă de la Dacia, posibilitatea de a folosi munca temporară.
 

Sindicaliştii de la Dacia spun că măsurile sunt corecte

Modificările propuse de senatori la Codul muncii sunt corecte dacă nu sunt privite doar din perspectiva de business, ci şi a condiţiilor de muncă, este de părere Nicolae Pavelescu, preşedintele sindicatului Automobile Dacia.

„La Dacia, dacă aş avea 100 de angajaţi închiriaţi prin intermediul agenţilor de muncă temporară şi ar fi plătiţi la jumătate decât ceilalţi, şi calitatea muncii lor ar fi mai scăzută, ceea ce ar pune în pericol mult mai multe locuri de muncă. Momentan nu avem angajaţi temporari în cadrul Automobile Dacia, însă propunerea a venit ca urmare a unor cazuri întâlnite în rândul unor furnizori ai Dacia care au angajaţi temporari“, a spus Pavelescu.

Potrivit legislaţiei în vigoare, o misiune de muncă temporară nu poate depăşi o perioadă de doi ani, însă aceasta poate fi prelungită până la maximum  trei ani, iar angajaţii temporari au, de regulă, contracte pe perioadă determinată.

Ce prevede Codul muncii În forma actuală

ART. 92

    (1) Salariaţii temporari au acces la toate serviciile şi facilităţile acordate de utilizator, în aceleaşi condiţii ca şi ceilalţi salariaţi ai acestuia.

ART. 94

(1) Contractul de muncă temporară este un contract individual de muncă ce se încheie în scris între agentul de muncă temporară şi salariatul temporar, pe durata unei misiuni.

ART. 96

(2) Salariul primit de salariatul temporar pentru fiecare misiune se stabileşte prin negociere directă cu agentul de muncă temporară şi nu poate fi mai mic decât salariul minim brut pe ţară garantat în plată.

Ce prevede proiectul de modificare legislativă a Codului muncii, aflat în dezbatere la Senat

ART. 94

(1) Contractul de muncă temporară este un contract individual de muncă încheiat în formă scrisă între agentul de muncă temporară şi salariatul temporar, de regulă pe durată nedeterminată. În perioada dintre două misiuni, salariatul temporar se află la dispoziţia agentului de muncă temporară şi beneficiază de o indemnizaţie de întrerupere a activităţii, ce nu poate fi mai mică de 75% din salariul minim brut pe ţară.

ART. 92 (se introduc două alineate noi)

3) Salariul primit de salariatul temporar pentru fiecare misiune nu poate fi inferior celui pe care îl primeşte salariatul utilizatorului, care prestează aceeaşi muncă sau una similară cu cea a salariatului temporar.

4) În măsura în care utilizatorul nu are angajat un astfel de salariat, salariul primit de salariatul temporar va fi stabilit luându-se în considerare salariul unei persoane angajate cu contract individual de muncă şi care prestează aceeaşi muncă sau una similară, aşa cum este stabilit prin contractul colectiv de muncă aplicabil utilizatorului.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 06.12.2013

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels