Inflaţia galopantă şi creşterea costurilor de împrumut au dus la o scădere abruptă a preţurilor locuinţelor în întreaga lume, dar unul dintre locurile în care această tendinţă se manifestă cel mai rapid este Suedia. După un boom imobiliar de zeci de ani, alimentat de credite ieftine, de o lipsă de locuinţe şi de credite ipotecare cu dobândă unică, cea mai mare economie din regiunea nordică se află acum în mijlocul unei contracţii puternice a pieţei imobiliare, care ameninţă să adâncească o criză economică iminentă, conform Bloomberg.
Preţurile locuinţelor au scăzut cu până la 12% faţă de vârful atins la începutul acestui an, dacă sunt ajustate în funcţie de variaţiile sezoniere sau cu până la 15% în termeni nominali. Scăderea se produce atât de rapid, încât declinul real ar putea depăşi scăderea de 20% anticipată de către specialişti.
Piaţa trece printr-o “schimbare dramatică”, a declarat Annika Winsth, economist şef la Nordea Bank Abp.
Impactul creşterii costurilor de trai şi al scăderii valorii locuinţelor îi determină pe consumatori să fie atenţi la cheltuieli, ceea ce, la rândul său, creează şi mai multă presiune pe economie. Suedia riscă acum să intre în cea mai gravă recesiune dintre cele 27 de economii care alcătuiesc Uniunea Europeană.
Ţara nordică nu este singura care se confruntă cu probleme legate de locuinţe. După ce a cunoscut un boom în timpul pandemiei, creşterile de rate ale băncilor centrale au declanşat o scădere a valorii proprietăţilor la nivel mondial. O mână de pieţe altădată spumoase, inclusiv în Canada, Australia şi Noua Zeelandă, se află în plin declin, iar mai mult de o duzină de economii dezvoltate fie se află într-o recesiune imobiliară, definită ca două trimestre consecutive de scădere a preţurilor, fie sunt pe cale să se scufunde într-una.
Profesioniştii din domeniul imobiliar se adaptează la acest mediu. În Stockholm, unde o piaţă reglementată a chiriilor înseamnă că solicitanţii trebuie să aştepte uneori chiar şi zece ani pentru a obţine un apartament, ceea ce îi determină pe mulţi potenţiali chiriaşi să devină în schimb cumpărători, agentul imobiliar Emma Holst spune că încheierea de tranzacţii a încetinit considerabil.
“Nu mai vinzi fiecare proprietate după prima vizionare, aşa cum se întâmpla înainte”, a declarat Holst, care lucrează la Lansforsakringar Fastighetsformedling din centrul oraşului Stockholm.
Datele aproape în timp real furnizate de Booli, un site de anunţuri imobiliare administrat de creditorul ipotecar SBAB, oferă o altă imagine a gradului în care piaţa suedeză se prăbuşeşte. În general, anunţurile rămân acum pe site de două ori mai mult timp decât în urmă cu un an. Casele izolate din Stockholm au fost listate în medie 40 de zile în noiembrie, faţă de 15 zile în anul precedent. În regiunea Skane, cea mai sudică regiune a ţării, durata de listare a crescut la 53 de zile, faţă de 18 zile cu un an înainte.
În timp ce multe ţări din UE se confruntă cu probleme similare, piaţa imobiliară suedeză este una dintre cele mai vulnerabile. Aproximativ 64% dintre locuitorii acestei naţiuni de 10 milioane de locuitori sunt proprietari de case, însă majoritatea nu au credite ipotecare cu dobândă fixă pe termen lung, ceea ce îi face sensibili la modificările ratei dobânzii. “Politica monetară are o transmitere mai rapidă aici decât în alte economii”, a declarat Maria Wallin Fredholm, economist la Swedbank AB.
După o serie de majorări ale ratei dobânzii de către banca centrală a Suediei, cea mai mare teamă este acum că cheltuielile de consum se vor opri. Datoria gospodăriilor reprezintă peste 90% din produsul intern brut al Suediei, ceea ce înseamnă că majorarea costurilor de împrumut va avea un impact sever asupra consumului. Acest lucru începe deja să se întâmple: vânzările cu amănuntul sunt în scădere, iar creşterea creditării este în scădere. Nu există “nici-un semnal pozitiv din partea economiei interne şi mai ales din partea gospodăriilor sau a pieţei imobiliare”, a declarat Winsth de la Nordea.
În cazul în care inflaţia continuă să se accelereze, situaţia locuinţelor ar putea deveni şi mai gravă. Banca centrală a Suediei a speculat recent că inflaţia continuă ar putea forţa Riksbank să majoreze rata dobânzii cheie de la 2,5% la peste 4,5%. Dacă o astfel de înăsprire agresivă ar avea loc, a declarat Helena Bornevall, economist senior la Svenska Handelsbanken AB, aceasta ar putea însemna o scădere suplimentară de 10% a valorii proprietăţilor.
În cazul în care piaţa imobiliară se prăbuşeşte, băncile din ţară ar fi relativ bine protejate. Acest lucru se datorează faptului că creditarea se bazează pe capacitatea debitorilor de a-şi achita datoriile, iar suedezii sunt susţinuţi de un sistem generos de asistenţă socială care îi ajută în caz de şomaj şi boală.
Adevăratul risc pentru creditori este reprezentat de proprietăţile imobiliare comerciale, întrucât împrumuturile pentru proprietăţi comerciale reprezintă între 16% şi 36% din stocurile de credite ale marilor bănci.
Pentru debitorii individuali care se confruntă cu plata locuinţelor, nu există prea multe opţiuni. Un credit ipotecar este “ultimul lucru pe care nu îl mai plăteşti”, a declarat Winsth de la Nordea, menţionând că persoanele care nu plătesc creditul poartă această povară pentru tot restul vieţii lor. “Nu este ca în unele părţi din SUA”, a adăugat ea, “unde poţi preda cheile şi pleca”.
