150.000 de metri patrati de parchet, 20.000 de scaune, 3.000 de paturi supraetajate si 10.000 de seturi de mobilier pentru berarii au fost produse, anul trecut, de catre societatea Silva Lemn Tex din Deva pentru piata externa. Tinta: Japonia, Hong Kong, China, Taiwan si tarile Europei de Vest. Rezultatul: o cifra de afaceri, la sfarsitul lui 2003, de aproximativ 4,5 milioane de dolari si un profit net de circa 300.000 de dolari. Comparativ cu 2002, productia a inregistrat o crestere de circa 20%. Motivul il constituie cererea din ce in ce mai mare pentru parchet de fag existenta pe piata Hong Kongului si a Japoniei, pentru ca importatorii au constatat ca lemnul de fag existent in aceste tari nu are calitatea celui din Romania.
"Anul 2004 sta sub semnul fluctuatiei monedei europene. In plus, suntem afectati de cresterea continua a pretului la utilitati (energie electrica, termica, combustibil). Asta presupune o crestere a costurilor de productie si, implicit, a pretului la produsele finite. Prin urmare, preconizez pentru acest an, o crestere a cifrei de afaceri de pana la 20%, dar fara ca aceasta sa se reflecte printr-o crestere a profitului", afirma directorul general Silva Lemn Tex Deva.
Dupa 27 de ani de munca, inginerul silvic, Sabin Faur se hotaraste sa inceapa propria afacere. In 1997, cu o investitie de 300 de milioane de lei si cu 10 angajati, el demareaza o afacere axata pe prelucrerea lemnului, in localitatea Chimindia din judetul Hunedoara. La sfarsitul primului an de activitate, firma inregistreaza o cifra de afaceri de aproximativ 100.000 de dolari. Acum, dupa sapte ani de munca, are 250 de angajati si prelucreaza, anual, 27.000 de metri cubi de lemn, a carui valoare depaseste un milion de euro. In tot acest timp, valoarea utilajelor existente in fabrica deveanului a ajuns la aproximativ 1,5 milioane de euro.
"Am inceput cu operatii de prelucrare primara a lemnului. Achizitionam lemnul pe picior, pe care il taiam si-l transformam in cherestea. A urmat apoi primul contract pentru realizarea de parchet, pe care l-am incheiat cu un taiwanez. Cunosteam piata asiatica sI exigenta acestora in ceea ce priveste calitatea. Acolo, ca de altfel si in tarile Europei de Vest, conceptul "merge si asa" nu tine. Acesta este, de fapt, motivul principal pentru care majoritatea intreprinzatorilor din judet nu reusesc sa intre pe piata mondiala. De altfel, circa 90% dintre societatile hunedorene produc mobilier din PAL melaminat. Ori in Vest sunt cautate produsele din lemn masiv. In fiecare an, am investit aproape tot profitul obtinut, spune directorul Silva Lemn Tex. Pentru ca aspectul cel mai important al prelucrarii lemnului il constitulie uscarea, am reusit, contractand diverse credite bancare si reinvestind profitul, sa achizitionez patru uscatoare perfomante, complet automatizate, la pretul de 90.000 de euro bucata. In 2003, am investit aproximativ 350.000 de dolari in tehnologie.
Spre exemplu, am investit 80.000 de euro intr-o sectie de fabricare a geamului termopan cu rama din lemn stratificat. Consider ca acesta este un produs care va inlocui, in foarte scurt timp, geamurile termopan cu rame de PVC sau aluminiu. Asta, datorita rezistentei mult mai mare in timp pe care o are lemnul. La ora actuala, acest produs este destinat pietei interne, dar caut beneficiari si pentru piata externa. In fabrica de la Chimindia, producem trei tipuri de geamuri termopan. Cele fixe, la pretul de 60 de euro metru patrat, geamuri care se deschid la 70 de euro/mp si geamuri batante la 80 de euro/mp. Preturile sunt aproape egale cu cele ale geamurilor cu rama din plastic sau aluminiu. "In proportie de 90%, productia este destinata exportului. Folosesc ca materie prima, in proportie de 90% fagul iar diferenta o reprezinta rasinoasele. Nu pot aprecia ponderea pe care o am pe piata. Asta, pentru ca piata lemnului nu poate fi monopolizata. Exista mii de producatori de diferite marimi care detin utilaje performante si care reusesc sa intre pe piata", spune Sabin Faur.
Unicat in judet
"Pentru ca sunt un mare producator de rumegus, am cautat sa-i dau si acestuia o utilitate, afirma omul de afaceri devean. Astfel ca, anul acesta, am investit intr-o instalatie de brichetare, fiind singurul din judet care detine un astfel de utilaj. Practic, rumegusul uscat este introdus intr-o instalatie, unde, prin presare este transformat in baghete de rumegus, care sunt folosite ca lemn de foc. Instalatia am achizitionat-o cu 8.000 de euro sI are capacitatea de a prelucra doua tone de rumegus pe ora. Avantajul acestor baghete (brichete) este ca au o putere calorica de trei ori mai mare decat in cazul folosirii lemnului obisnuit. O tona de baghete costa doua milioane de lei. Stiu ca, in tara, astfel de instalatii sunt in zona Moldovei. Datorita pretului redus, consider ca baghetele de rumegus se vor vinde foarte bine mai ales in zona Olteniei, unde este o cerere foarte mare de lemn pentru foc", afirma Sabin Faur.
Carateristicile pietei
"Fiecare piata are caracteristicile ei. In Japonia si China, spre exemplu, din cauza lipsei lemnului de fag este foarte cautat parchetul fabricat din acest lemn. Iar eu export in aceste tari, in fiecare luna, circa 15.000 de metri patrati de parchet. Elvetienii cauta banchete sI mese rabatabile, pentru dotarea berariilor, iar in Portugalia sunt foarte solicitate scandurile din fag. In Germania, este o cerere mare pentru mobilier din lemn si paturi supraetajate. Sigur, cel mai important aspect ramane cel al calitatii. De altfel, piata Occidentului este cea care stabileste valoarea reala a produselor pe care le fabrici. Pe piata interna este foarte greu sa faci afaceri. In primul rand, din cauza datorita lipsei de lichiditati. Se vorbeste despre niste bani care, in realitate, nu exista. De aceea m-am si axat pe export", spune omul de afaceri devean.
Stare de normalitate
Proiectul de modificare a noului Cod Fiscal prin introducerea din 2005 a posibilitatii de a opta pentru neimpozitarea profitului reinvestit este un semn de intrare in normalitate. Consider ca este absolut necesar ca, intr-o economie in curs de dezvoltare, cum este cea a noastra, sa-i oferi intreprinzatorului posibilitatea de a investi in tehnologie fara a plati un impozit de 25%. Eu am investit, anul trecut, 10 miliarde de lei si a trebuit sa platesc statului 2,5 miliarde de lei. In mod normal, banii astia puteau fi folositi in alte scopuri. Mai ales ca, pentru a crea un loc de munca in acest domeniu e nevoie de sume mari de bani. Oricum voi continua sa investesc, asta pentru ca tehnologia se schimba cam la fiecare doi ani. Ori fara utilaje performante nu poti avea calitate.", spune Sabin Faur.
Competitie acerba
Piata lemnului este una foarte complexa, afirma directorul general al societatii Silva Lemn Tex. Suntem puternic concurati de germani, rusi, canadieni, iar in ultima vreme au inceput sa intre pe piata si firme americane. Avantajul tarilor din Europa de Est ramane insa costul scazut al fortei de munca. Ori asta face ca produsele fabricate aici sa fie mai ieftine decat cele fabricate in Occident. Sigur nu trebuie neglijata ponderea firmelor chineze pe piata lemnului care au inceput sa acapareze in special piata tarilor arabe. Particip la majoritatea targurilor de profil din Occident si din Asia, acesta fiind cel mai bun mod de a te face cunoscut pe piata. Chiar daca rezultatele nu sunt uneori pe masura cheltuielilor. Absenta de la astfel de manifestari inseamna ca nu existi", afirma Sabin Faur.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
