Continuăm peregrinarea printre casele, reşedinţele, vilele care au aparţinut unor politicieni, diplomaţi. Este categoria cea mai amplă, dat fiind posibilităţile materiale de care dispuneau aceştia ca şi tendinţa lor de a le conferi imobilelor un caracter cât mai reprezentativ.
Cele mai multe dintre aceste case au fost confiscate în timpul regimului comunist, căpătând destinaţii din cele mai diverse, cel mai adesea de sedii ale unor instituţii, prea puţine fiind restituite familiilor.
Casa D. A. Sturza, str. Pictor Arthur Verona nr. 13-15, 1883
Politician, prim-ministru, preşedinte al Academiei române. Actualmente aici are sediul librăria Cărtureşti.
Casa Butculescu-Angelescu, str. C.A. Rosetti nr. 13, 1887
Primul proprietar al imobilului a fost N.N. Butculescu (1867-1929). La începutul secolului XX, casa a intrat în posesia familiei doctorului Constantin Angelescu, premier al României pentru o perioadă foarte scurtă. Proiectul a aparţinut arhitectului Ion Socolescu. În prezent casa este inclusă în ansamblul Hotelului Lido, iar faţada, care se deschidea către bulevard, este blocată de clădirea hotelului. Casa a fost reamenajată, în interior funcţionând un restaurant.
Casa Filipescu-Cesianu, Calea Victoriei nr. 151, a doua jumătate sec. XIX
Construită de familia Filipescu, casa a fost transformată de diplomatul Constantin Cesianu (1913-1983), avocat, mare proprietar şi deputat, în anii 1882-1883, prin etajarea clădirii în stil eclectic. Grădina este una dintre cele mai mari din zonă. După război, clădirea a fost folosită ca depozit al Muzeului Municipiului Bucureşti. Recent clădirea şi grădina din jurul ei au fost renovate.
Casa Cesianu, Calea Victoriei nr. 174, sfârşitul sec. XIX
În această casă a funcţionat Legaţia germană, apoi Teatrul de Revistă Constantin Tănase. După 1989, clădirea devine pentru un timp Casino Victoria.
Casa Nicolae Cesianu-Racoviţă, str. C.A. Rosetti nr. 5, 1892-1893
Construcţia, în stil eclectic, realizată după planurile arhitectului Jules Berthet, cu interiorul decorat cu stucaturi.
Casa Boerescu-Cesianu, str. Franklin nr.1-3, sfârşitul secolului XIX
Imobilul a fost construit de fapt de Vasile Boerescu (1830-1883), ziarist, jurist şi om politic român, susţinător al ideilor liberale moderate. Construcţie în stil eclectic, se remarcă prin dimensiunile sale, după imaginea unei vile italiene, cu turn rotund şi vaste terase. După ce, în 1910, este înfiinţat aici Clubul Agricol al marilor latifundiari, în această clădire este deschis, în 1922, restaurantul Cina Franţuzească, unul dintre cele mai luxoase din Capitală. Clădirea a fost restaurată în perioada 1972-1974 de către arhitectul Ion Dârzu. Ulterior, aici funcţionează restaurantul Cina.
Casa Pantazi Ghica, str. Visarion nr. 16, sfârşitul sec. XIX
Pantazi Ghica (1831-1882), fratele lui Ion Ghica, politician, jurist şi scriitor.
Casa I. Cămăraşescu, bd. Catargiu Lascar nr. 39, sfârşitul sec. XIX – începutul sec. XX
Ion Cămărăşescu, ministru de Interne (1921-1922), deputat. Vilă cu lucarne cu frontoane de influenţă barocă.
Casa Gh. Cantacuzino, str. Alecsandri Vasile nr. 1-3, sfârşitul sec. XIX - prima jumătate a sec. XX. Prinţul Gheorghe Grigore Cantacuzino (1832-1913), om politic român, ales de două ori primar al Bucureştiului, prim-ministru.
Casa Nicolae Filipescu, str. Batiştei nr. 13, sfârşitul sec. XIX
Nicolae Filipescu (1862-1916), politician român, primar al Bucureştiului. Imobilul a adăpostit o vreme Ambasada SUA.
Casa D. Apostu, str. Tache Ionescu nr. 10, sfârşitul sec. XIX
Construită în stil academist, preponderent neoclasic. În momentul de faţă, sediul Bibliotecii metropolitane.
Casa Radu Arion, str. Biserica Amzei nr. 6, sfârşitul sec. XIX
Radu Arion, diplomat. Clădirea a fost ridicată în stilul neogotic.
Casa Niculescu-Dorobanţu, str. Manu Gheorghe g-ral nr. 9, sfârşitul sec. XIX
Ilie Niculescu-Dorobanţu, om politic liberal. Construită de arhitectul Grigore Cerkez în stil neorenascentist francez, cu decoraţie gotică. Faţada din cărămidă aparentă, cu elemente arhitectonice din piatră, este de o execuţie remarcabilă. O vreme aici a funcţionat o şcoală de coregrafie.
Casa Vasiliu Bolnavu, str. Rosetti C. A. nr. 6, sec. XIX-XX
Constantin N. Vasiliu Bolnavu (1867-1944), filantrop, deputat liberal. O vreme sediu al Băncii „Ion Ţiriac”.
Casa Algiu-Toma Stelian, Şos. Kiseleff nr. 10, 1914
Toma Stelian (1860-1925), avocat, politician român, ministru al justiţiei, ministru al Apărării şi mare colecţionar de artă. Casa a fost construită după planurile arhitectului Paul Gottereau, în stil francez de factură clasică. Faţadele sunt realizate cu un bogat repertoriu decorativ, ferestre tip „porte fenêtre” cu parapeţi, cornişe proeminente, intrarea marcată de o marchiză din sticlă şi fier forjat în formă de scoică, ghirlande, mascheroni.
Casa Nicolae Titulescu, Şos. Kiseleff nr. 147, prima jumătate a sec. XX
Nicolae Titulescu (1882-1941), diplomat, jurist, profesor şi om politic român, în repetate rânduri ministru al Afacerilor Străine, fost preşedinte al Ligii Naţiunilor, membru titular (din 1935) al Academiei Române. Cădire eclectică, de factură neobarocă, a cărui faţadă, dată fiind activitatea diplomatică a proprietarului său, a împrumutat unele elemente ale Palatului Trianon Versailles. Sediu al Fundaţiei Europene Nicolae Titulescu. Avându-se în vedere obiectele de mobilier şi de artă aflate în interiorul său, colecţiile documentare, se poate considera că, de fapt, „Casa Nicolae Titulescu” este un adevărat „Muzeu al diplomaţiei româneşti”.
Casa Argetoianu, str. Henri Coanda nr. 36, sfârşitul sec. XIX
Constantin Argetoianu (1871-1955), om politic român, preşedinte al Consiliului de Miniştri. A deţinut portofolii ministeriale în diferite guverne.
Casa Ioan E. Costinescu, str. Thomas Masaryk nr. 33, prima jumătate a sec. XX
Ioan E. Costinescu (1872-1951), primar al Capitalei (1923-1926, 1927-1928) şi ministru în mai multe cabinete liberale. Construcţie în stil neoromânesc după proiectul lui Ion D. Berindei.
Vila Emil Costinescu, str. Polonă nr. 6, 1913
Emil Costinescu (1844-1921), om politic liberal. Construcţie în stil neoromânesc de Ion D. Berindei.
Casa Frederic Nanu, bd. Dacia, sec. XX
Frederic Nanu, diplomat şi istoric.
Casa general Constantin Coandă, bd. Lascăr Catargiu nr. 29, sec. XIX
Constantin Coandă (1856-1932), prim-ministru al României (1818). Imobilul construit după planurile arhitectului Gregoire Marc este de mari proporţii, în stil eclectic, cu faţade bogat ornamentate.
Casa Consantin Xeni, Piaţa Lahovary nr. 27, sec. XX
Constantin Xeni (1878-1963), diplomat, om politic, scriitor. Aici se află în momentul de faţă sediul Automobil Clubului Român.
Casa Constantin (Dinu) Brătianu, Calea Dorobanţilor nr. 16, sec. XX
Constantin I.C. Brătianu (1866-1953), om politic liberal. Arhitect Petre Antonescu. Stil eclectic-academic.
Casa Radu Rosetti, str. Mihail Moxa nr. 3, 1910-1911
Radu Rosetti (1877-1949), ministru al Educaţiei Naţionale şi preşedinte al Academiei Române. Imobilul este construit în stil neoromânesc. În momentul de faţă, sediul Centrului de Studii de Excelenţă în Arhitectură al UAIM, sediul ICOMOS.
Casa Alex. Costescu, str. Cristian Tell nr. 9, 1911
Realizată după planurile arhitectului Paul Smărăndescu, în stil neoromânesc, cu elemente neoclasice.
Vila Geblescu, str. Polonă nr. 8, 1912
Constantin Geblescu, magistrat, om politic (1869 -1927). Planul acestei clădiri a aparţinut lui Petre Antonescu în stil eclectic de factură renascentistă franceză, cu elemente decorative baroce.
Casa Manu-Auschnitt, Aleea Alexandru nr. 1-3, 1915
Copie fidelă a Hotelului Biron, actualul Muzeu Rodin, din Paris. Planurile au fost alcătuite de arhitectul Grigore Cerkez, construcţia fiind finalizată în anul 1915. În anul 1932, în urma crahului băncii Marmorosch-Blank, Manu îşi pierde cea mai mare parte a averii şi este nevoit să vândă casa lui Max Auschnit. Imobilul a intrat în proprietatea lui George Becali, care a investit masiv în refacerea sa, decorându-l excesiv, comparativ cu originalul de la Paris, cu elemente aurite.
Casa Ormolu, bd. Aviatorilor nr. 8, prima jumătate sec. XX
Mihai Oromolu (1875-1945), personalitate de vază a perioadei interbelice, a contribuit la înfăptuirea României Mari, a fost prefect de Dolj, ministru în guvernul Take Ionescu (1921), guvernator al Băncii Naţionale. Casa a fost construită după planurile arh. Petre Antonescu. În momentul de faţă, imobilul este în curs de renovare.
Casa D.R. Ioaniţescu, str. Mântuleasa nr. 33, prima jumătate sec. XX
D.R. Ioaniţescu (1885-1939), om politic, avocat. Imobil în stil neoromânesc.
Casa Istrate Micescu, str. Zalomit nr. 12, 1907
Istrate Micescu (1881-1951), jurist, om politic, profesor universitar, ministru al Afacerilor Străine. Adevărat conac boieresc, de dimensiuni rar întâlnite la o casă de oraş, acest edificiu a fost construit în 1907 de familia Arion, de la care o va cumpăra, douăzeci de ani mai târziu, Istrate Micescu, care a transformat-o radical în anii 1928-1929, când a fost prevăzută cu o poartă monumentală, iar, în interior, au fost amenajate saloane în stil Louis XIV şi Louis Philippe. În momentul arestării sale, casa a fost vandalizată, iar o parte a bibliotecii arsă pe peluza Grădinii Cişmigiu.
Casa Gheorghe Tătărescu, str. Polonă nr. 19, 1936
Gheorghe Tătărescu (1886-1957), prim-ministru. Arhitect Alexandru Zaharia. Stil arhitectural eclectic, o combinaţie de stil neoflorentin cu neoromânesc. Interiorul vilei este decorat de Miliţa Pătraşcu.
Casa (vila) Grigore Gafencu, Şos. Kiseleff, 1936-1938
Grigore Gafencu (1892-1957), om politic, diplomat şi ziarist român. Vila a fost construită după planurile arhitectului Alexandru Zaharia în stil modernist. În interior domina stilul florentin „cu mult fer-forgé, şemineuri, coloane şi firide”. Ulterior a devenit sediul unor ambasade
Vila Mihai Antonescu, str. Batiştei 33, 1942-1943
Mihai Antonescu (1904-1946), ministru de Externe şi prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri între 1941-1944.
P.S.: Repetăm apelul adresat eventualilor cititori ai acestei rubrici de a ne transmite completări şi corecturi. Mulţumiri anticipate.
Erată: În episodul VIII („Palate domneşti, regale”), Palatul Elisabeta nu se află pe Calea Victoriei, ci pe Şoseaua Kiseleff nr. 26.
Fotografiile de actualitate aparţin autorului
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
