♦ La nivel naţional, gradul de asigurare a locuinţelor este de 20% dintr-un număr total de 9,6 milioane de locuinţe ♦ Bucureşti-Ilfov are mai multe poliţe obligatorii de locuinţă, respectiv 475.931, decât toate locuinţele asigurate printr-o poliţă PAD din zona rurală, 461.565 ♦ Printre judeţele cu cel mai mare număr de poliţe PAD după Bucureşti-Ilfov urmează Timiş, cu 97.257 poliţe PAD, Cluj cu 87.987 poliţe, Braşov cu 86.183 şi Prahova cu 71.660 poliţe ♦ La polul opus, cel mai slab asigurat judeţ printr-o asigurare obligatorie a locuinţei este Mehedinţi, cu 11.954 poliţe, urmat de Călăraşi cu 12.300 poliţe, Ialomiţa cu 12.676 poliţe, Giurgiu cu 13.727 poliţe şi Teleorman cu 13.979 poliţe.
Deficitul de protecţie al locuinţelor din România este mai accentuat în zona rurală decât în zona urbană, în condiţiile în care doar în jur de 461.000 de locuinţe din zona rurală, la nivel naţional, au o asigurare obligatorie de locuinţă (PAD), în timp ce Bucureşti-Ilfov are aproape 476.000 de poliţe PAD, însemnând un sfert din numărul total al poliţelor obligatorii de locuinţă, care la finalul lunii ianuarie 2023 era de peste 1,85 milioane, potrivit datelor Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID).
În contextul cutremurelor recente din Turcia, Siria, dar şi cele din România din judeţul Gorj, care au dus deja la 617 dosare de daună avizate de asigurătorii membri ai Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asigurare din România (UNSAR), radiografia nivelului de asigurare naţională este mai importantă ca niciodată.
Cele mai recente date statistice ale Institutului Naţional de Statistică (INS) arată că în România există un număr de circa 9,6 milioane de locuinţe, dintre care 1,85 milioane sunt asigurate cu o poliţă obligatorie de locuinţă, însemnând 20%.
Prin urmare, aproximativ 7,7 milioane de locuinţe sunt în continuare vulnerabile în cazul în care sunt afectate semnificativ de cumtremure, inundaţii sau alunecări de teren, acestea fiind principalele riscuri asigurate de o poliţă PAD.
