Bănci și Asigurări

Piaţa valutară în T1/2024. Secretele stabilităţii cursului valutar. Cine sunt cei mai mari câştigători ai stabilităţii cursului de schimb şi cine sunt cei care pierd? Cât mai rezistă cursul sub 5 lei/euro?

Piaţa valutară în T1/2024. Secretele stabilităţii...

Autor: Claudia Medrega

17.04.2024, 00:07 1927

Stabilitatea cursului valutar leu/euro este „mană cerească“ pentru investitorii străini din România, inclusiv pentru cei de portofoliu Cursul valutar a fost stabil în T1/2024, oscilând între 4,9665 şi 4,9773 lei/euro ♦ Motivul principal al stabilităţii leului este reprezentat de intrările de capitaluri străine, independente de fluxurile de valută provenite din exporturi  Principalele surse ale acestor intrări de capitaluri străine sunt investiţiile străine directe, fondurile europene, remiterile românilor care muncesc în străinătate, plasamentele străinilor în titluri de stat şi împrumuturile externe ale statului  Despre nivelul scăzut al cursului leu/euro unii analişti au spus că nu este susţinut de fundamentele economiei, având în vedere deficitele mari, de cont curent şi bugetar ♦ Rezervele valutare la BNR au oscilat în T1/2024 între 61 şi 64 mld. euro Riscurile la adresa cursului de schimb leu/euro ar putea să se reamplifice din cauza deficitelor mari, extern şi fiscal, şi a tensiunilor geopolitice.

Liniştea a domnit pe piaţa valutară în pri­mul trimestru (T1) din 2024, cursul va­lutar fiind relativ sta­bil, în jurul nivelului de 4,97 lei/euro, comparabil cu cel de la finalul anului trecut, în timp ce vo­lu­mul mediu zilnic al tranzac­ţiilor valutare a fost de circa 2 mld. euro.

Influenţe favorabile asupra stabilităţii surprinzătoare a cursului valutar, care au adus chiar şi unele episoade de apreciere a leului în faţa euro, au venit în ultimii ani de la intrările de capitaluri străine, respectiv de la plasamentele străinilor în titluri de stat româneşti (adică de la valuta de la nerezidenţii care investesc în titluri de stat), de la remiterile românilor din străinătate, de la intrările de fonduri europene, împrumuturi externe ale statului sau din investiţiile străine directe, pe lângă încasările din exporturi.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Citește continuarea pe
zfcorporate.ro
Comandă anuarul ZF TOP 100 companii antreprenoriale
AFACERI DE LA ZERO