La începutul acestei crize, BNR a reuşit să scadă de două ori dobânda de referinţă de la 2,5% la 2% şi apoi la 1,75% şi să tempereze presiunile pe cursul leu/euro (mai aveau un pas şi treceau de 4,9 lei/euro), care a devenit chiar prea stabil la 4,84 lei/euro.
Vedeţi AICI mai multe detalii despre ZF Bankers Summit 2020
Roborul la trei luni, indicatorul de referinţă pentru creditele în lei, a scăzut de la 3,6% la 2,2% în prezent, cu un minim de 2,15%.
Piaţa are mai multe întrebări legate de dobânzi şi curs care vor fi subiecte de discuţie la ZF Bankers 2020, 14-15 iulie, cel mai important eveniment pentru industria bancară din România.
Prima întrebare este până unde mai poate BNR să reducă dobânda de referinţă - 1,5%, 1,25%, chiar 1%? – astfel încât să nu se strice echiÂliÂbrul financiar, respectiv inÂvestitorii să nu mai cumÂpere titluri de stat – creÅŸÂterea exponenÂÅ£ială a deficitului bugetar este prinÂcipala problemă a RoÂmâniei, având în veÂdere că el trebuie acoÂpeÂrit – iar depozitele banÂcaÂre să mai aducă un câştig astfel încât clienÅ£ii de retail să nu-ÅŸi scoată banii din bănci ÅŸi să-i schimbe din lei în euro.
Scăderea dobânzilor la credite în lei are importanţă, dar întreÂbaÂrea este cu ce preÅ£.
A doua întrebare este legată de stabilitatea cursului valutar, având în vedere că pare chiar prea stabil pentru aceste vremuri de criză.
BNR spune că îşi doreÅŸte o stabilitate a cursului leu/euro pentru a nu pune o presiune suplimentară pe economie ÅŸi pe companii, dar dacă deficitul comercial ÅŸi deficitele balanÅ£ei comerciale ÅŸi contului curent nu se corectează de la sine, atunci presiunile pe curs vor reveni. ÃŽn preÂzent, presiunea este pe o scădere a cursului leu/euro, nu pe o creÅŸtere, dar BNR a spus ferm că nu este de acord ÅŸi nu va încuraja această scădere.
Atâta timp cât dobânzile la titlurile de stat în lei vor fi mari investitorii nu vor aduce o presiune suplimentară pe curs.
Având în vedere că aproape 70% din creditele acordate în economie, atât pentru retail, cât şi pentru companii, sunt în lei, BNR are instrumente de politică monetară prin care să gestioneze piaţa interbancară şi deficitele de lichiditate de la băncile care sunt pe minus.
Pe de altă parte, necesarul imens de finanţare a deficitului bugetar din partea Ministerului de Finanţe (guvernul mizează pe un deficit de 72 mld. lei, dublu faţă de anul trecut, dar analiştii merg mai degrabă pe varianta unui deficit de 100 mld. lei) pune presiune pe piaţa monetară şi ia din banii pentru creditarea companiilor şi a clienţilor de retail.
Decizia BNR de a cumpăra titluri de stat de pe piaţa secundară înseamnă o finanţare indirectă a statului, dar şi aici Banca Naţională are o limită.
Dacă vreţi să aflaţi raspunsul la aceste întrebări sunteţi invitaţi la videoconferinţa ZF Bankers 2020 – care va avea loc pe 14-15 iulie.