Bancherii continuă să afişeze dobânzi de două cifre la creditele în lei, iar în ultimele luni nu au reuşit să vândă împrumuturi noi nici cât să acopere rambursările efectuate de clienţi, în ciuda faptului că BNR îi presează să ieftinească creditele şi să meargă spre lei.
Soldul finanţărilor în lei acordate populaţiei şi firmelor a scăzut cu echivalentul a 400 mil. euro în ultimele patru luni şi a ajuns la 80,3 mld. euro în februarie, iar costul mediu al creditelor a rămas aproape neschimbat în această perioadă cu toate că dobânda-cheie a BNR a scăzut cu 0,75 puncte procentuale şi a atins un minim istoric de 5,5% pe an.
Semnalul de încurajare a creditării în moneda locală transmis de BNR începând din toamna anului trecut, prin reducerea dobânzii-cheie, operaţiuni repo săptămânale şi măsuri de restricţionare a accesului populaţiei la finanţarea în valută pare astfel să nu-i fi sensibilizat pe bancheri, care preferă se se plângă în continuare de lipsa cererii eligibile şi de absenţa resurselor în lei pe termen lung.
Dobânda medie la creditele în lei ajungea la 10,7% pe an în luna ianuarie, fiind doar uşor sub nivelul înregistrat în octombrie 2011 şi chiar mai mare decât în vara anului trecut.
Costul creditelor a crescut de fapt în ianuarie, după ce la sfârşitul lui 2011 coborâse la 10,4% pe an, în ciuda faptului că banii s-au ieftinit pe piaţa interbancară. Indicatorii Robor la trei şi şase luni, utilizaţi ca referinţă în majoritatea contractelor de credit, au scăzut cu circa 1,2 puncte procentuale de la începutul anului datorită lichidităţii excesive de pe piaţă, tendinţă care nu s-a reflectat şi în costul creditelor pentru că multe bănci au preferat să majoreze marjele de câştig aplicate peste indicii pieţei.
Analiştii se aşteaptă ca BNR să reducă din nou dobânda-cheie în şedinţa de politică monetară de mâine, aceasta urmând să ajungă la un nou minim record de 5,25% pe an. Reducerea rezervelor minime obligatorii la pasivele în lei, o altă mişcare aşteptată de bancheri şi prin care s-ar elibera lichiditate suplimentară în piaţă, ar putea avea loc însă cel mai devreme la finalul anului.
"Principalele motive care ar putea sta la baza relaxării politicii monetare sunt reducerea inflaţiei şi persistenţa deficitului de cerere agregată. Rezerva minimă obligatorie pentru lei ar putea fi redusă de BNR la 12% în decembrie 2012", potrivit unei prognoze a Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari.
Banca Naţională a reluat ciclul de relaxare a politicii monetare în toamna anului trecut după o pauză de un an şi jumătate şi în paralel a luat măsuri suplimentare de creştere a lichidităţii de pe piaţă prin operaţiuni repo săptămânale. Banii de pe piaţă au ajuns însă în principal în contul statului, prin intermediul licitaţiilor de titluri de stat, bancherii fiind încă reticenţi să-şi asume riscuri prea mari în economie.
Oficialii BNR au afirmat în mai multe rânduri că măsurile de relaxare a politicii monetare încep să se transmită în piaţă chiar dacă într-un ritm lent şi cu o oarecare întârziere. "A venit primăvara, se topesc zăpezile, băncile vor avea mai multe lichidităţi şi chiar şi cele mai încăpăţânate va trebui să reducă dobânzile, că n-au încotro", declara recent guvernatorul BNR Mugur Isărescu.
Anunţurile privind reduceri vizibile de dobânzi au lipsit însă de pe piaţă chiar dacă multe bănci au început să taie din bonificaţiile plătite la depozite. Lupta pentru atragerea de resurse de la clientelă şi implicit majorarea dobânzilor plătite la depozite erau argumentele aduse de bancheri în favoarea menţinerii unui cost ridicat al creditelor, dar nici acum aceştia nu se grăbesc să ieftinească împrumuturile pentru a câştiga mai mult din marje.
Băncile au reuşit în schimb să majoreze soldul împrumuturilor în valută cu echivalentul a peste 200 mil. euro în perioada octombrie-februarie, până la aproape 32,7 mld. euro. Clienţii îşi menţin preferinţa pentru valută în condiţiile în care dobânda medie la creditele în euro ajunge la circa 6% pe an, ceea ce înseamnă un diferenţial de peste 4 puncte procentuale între lei şi euro.
Un nou regulament de creditare care a intrat în vigoare la începutul acestui an înăspreşte însă accesul la finanţare în valută al persoanelor fizice prin majorarea nivelului garanţiilor solicitate de bănci. Spre exemplu, avansul minim la ipotecarele în euro a urcat la 25%, în timp ce creditele de consum în valută pot fi vândute doar cu garanţii de 133% din suma împrumutată.
Bancherii şi analiştii nu se aşteaptă însă la o revenire spectaculoasă a creditării în lei pentru că băncile pot vinde în continuare credite ipotecare garantate de stat prin programul "Prima casă" cu avans de numai 5%, în timp ce finanţările de consum sunt oricum slabe şi se vindeau şi până acum preponderent în lei.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
