Bănci și Asigurări

ZF Bankers Summit 2023, ziua 1. România este în scenariul de soft landing, de încetinire a economiei şi a creditării, dar nu de recesiune. Revigorarea creditării va veni odată cu reducerea dobânzilor şi a inflaţiei, la final de 2023 sau în 2024. PIB-ul poate creşte cu 2-3%, cursul valutar va rămâne în jurul a 5 lei/euro

ZF Bankers Summit 2023, ziua 1. Galerie foto

Dobânzile au intrat într-o zonă de platou după creşterile din ultimul an, iar spre final de 2023 sau în 2024 ar putea să scadă, în funcţie de evoluţia inflaţiei Economia nu este în criză, România urmând să aibă creştere economică în 2023 de 2-3% Băncile au majorat creditarea corporate Pieţele financiare sunt calme Sistemul bancar este rezilient şi foarte bine pregătit, solvabil şi lichid Deficitul bugetar şi  deficitul de cont curent sunt extrem de mari şi extrem de greu de corectat Pentru a doua parte a anului riscurile sunt probabil aceleaşi pe care le discutam şi anul trecut pe vremea aceasta: deficitele gemene, stabilitatea politică şi situaţia geopolitică, au spus bancherii prezenţi în prima zi de ZF Bankers Summit 2023.

România este în scenariul de soft lending, de încetinire a economiei şi a creditării, dar nu de recesiune. Iar revigorarea creditării va veni firesc, odată cu reducerea dobânzilor şi a inflaţiei, la final de 2023 sau în 2024. Aceasta a fost una dintre concluziile bancherilor prezenţi la ZF Bankers Summit 2023, ziua 1.

„Piaţa bancară la jumătatea anului este conform aşteptărilor şi vedem o încetinire economică şi o încetinire a cererii de credite, ceea ce  este normal, mai ales în zona creditelor ipotecare. Este o încetinire aşteptată a creditării, nu este nimic dramatic, atât la nivelul persoanelor fizice, cât şi la nivel de companii. Vedem o domolire a activităţii economice. În 2022, la summit, vorbeam că ne aşteptăm la un scenariu de soft lending. Iată că suntem în acest scenariu de soft lending, de încetinire economică, dar nu de recesiune“, a declarat Mihaela Bîtu, CEO al ING Bank.

Revigorarea creditării este un fenomen care va veni firesc, a completat ea, odată cu reducerea dobânzilor şi a inflaţiei şi creşterea salariilor reale, a veniturilor reale. „Din 2023, începem să intrăm din nou pe un trend pozitiv. Eu personal cred că spre sfârşitul anului 2023 sau începutul anului 2024 vom asista la o revigorare a situaţiei.“

Prezent la eveniment, şi Eugen Rădulescu, director Direcţia Stabilitate Financiară din BNR, a arătat că România nu este în criză, ci într-o situaţie de creştere economică care se moderează. „Avem creştere de salarii reale chiar în plină in­flaţie, ceea ce arată că nu suntem în situaţia de criză. Suntem într-o creştere economică care se moderează faţă de anii anteriori, dar este o creştere a PIB mai mare faţă de creşterea din UE şi din alte ţări.“

Sistemul bancar românesc a fost în aprilie 2023 pentru prima dată cu toţi cei opt indicatori prudenţiali în grupa verde, cea mai bună, din Uniunea Europeană, a mai spus el.

„Vedem un sistem bancar rezilient şi foarte bine pregătit. Nivelul de solvabilitate al sistemului bancar este undeva la 22%, vorbim de o lichiditate impresionantă, care ne ajută să depăşim aceste momente sau să fim mult mai rezilienţi în faţa unor riscuri care pot apărea la nivelul economiei“, a spus Bogdan Neacşu, preşedinte al CEC Bank şi preşedinte al ARB – Asociaţia Română a Băncilor.

Pentru a doua parte a anului riscurile sunt probabil aceleaşi pe care le discutam şi anul trecut pe vremea aceasta: deficitele gemene, stabilitatea politică şi situaţia geopolitică, a susţinut Victor Andrei, director operaţiuni de piaţă la BNR.

Citește continuarea pe
zfcorporate.ro