Administratorul Fondului Proprietatea, Franklin Templeton, intervine direct în piaţă pentru a creşte preţul acţiunilor, prin răscumpărarea unui pachet de 4,35% din acţiuni la preţul de un leu, după ce timp de trei ani cât a administrat fondul nu a putut să-i convingă pe investitorii de pe bursă să plătească acest preţ.
Fondul Proprietatea (FP) va derula în perioada 15 octombrie - 4 noiembrie o ofertă publică de cumpărare care vizează un pachet de 600 de milioane de acţiuni proprii (4,35% din capital), la preţul de un leu pe acţiune, cu 54% peste preţul mediu la care titlurile FP s-au tranzacţionat pe bursă în ultimul an, de 0,65 lei/acţiune. Operaţiunea a primit ieri aprobarea Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), iar anunţul a fost făcut public joi după-amiază la ora 14:23. Preţul oferit de fond a strânit ieri un adevărat raid al investitorilor pe bursă, iar acţiunile FP au crescut aproape instantaneu cu 7% după anunţul preţului până la cotaţia de 0,799 lei/titlu, care reprezintă un nou maxim istoric. Practic toţi cei care deţin în prezent acţiuni la Fondul Proprietatea îşi vor putea vinde cu profit o parte dintre acţiuni, având în vedere că titlurile nu s-au tranzacţionat niciodată mai sus de 0,8 lei. Cei mai câştigaţi sunt însă cei care au cumpărat acţiunile înainte de listare, la 0,2-0,3 lei.
WikiZF: Profilul companiei Fondul Proprietatea
Fondul Proprietatea a fost creat de stat în 2006 pentru despăgubirea foştilor proprietari ale căror proprietăţi au fost confiscate de regimul comunist, iar în fond statul a pus active de 15 miliarde de lei care includ participaţii la cele mai mari companii din România (Petrom, Romgaz, Hidroelectrica). În doar câţiva ani, fondul a ajuns însă pe mâna speculatorilor şi a fondurilor de investiţii străine, care au cumpărat acţiuni la preţuri foarte mici de la cei despăgubiţi de stat. Acum aceiaşi investitori fac presiuni ca să-şi vândă acţiunile la un preţ cât mai mare. Fondul este condus de polonezul Greg Konieczny, din partea grupului american Franklin Templeton, care a câştigat mandatul de administrator în 2010 datorită reputaţiei de mare investitor a lui Mark Mobius. Administratorul fondului este supravegheat de un board politico-economic, din care fac parte Sorin Mîndruţescu, şeful Oracle România, Steven van Groningen, preşedintele Raiffeisen Bank, şi fostul ambasador al SUA în România Mark Gitenstein.
Deciziile luate de conducerea FP sunt influenţate însă de fondul de hedging american Elliott, condus de Paul Singer, unul dintre cei mai agresivi investitori de pe Wall Street, care în prezent se judecă cu Argentina pentru 2 miliarde de dolari.
Fondul Proprietatea va plăti 600 de milioane de lei (135 mil. euro) pentru întregul pachet de acţiuni, bani care vor ajunge la acţionarii fondului care vor subscrie în ofertă.
Investitorii care au cumpărat acţiuni la Fondul Proprietatea înainte de listare la 0,2 - 0,3 lei, au şansa de a-şi înmulţi de cinci ori banii vânzând acţiunile chiar către fond la preţul de un leu. Printre aceştia se numără şi fondul de hedging american Elliott, cel mai mare acţionar al FP, cu 17% din capital, care ar putea câştiga cel mai mult din această ofertă.
Elliott a făcut presiuni puternice în ultimul an asupra Franklin Templeton, administratorul Fondului Proprietatea, pentru a creşte preţul acţiunilor, ameninţând chiar că va schimba administratorul şi va aduce unul nou. Cei de la Elliott consideră că cea mai profitabilă strategie pentru acţionarii FP este lichidarea treptată a fondului prin vânzarea activelor şi distribuirea banilor către acţionari, prin dividende sau răscumpărări de acţiuni. Elliott a investit în ultimii cinci ani circa 260 mil. euro în acţiuni FP, iar dacă şi-ar vinde toate acţiunile la preţul de un leu ar încasa circa 550 mil. euro, adică şi-ar dubla banii, fără a lua în calcul şi dividendele pe care le-a încasat până acum.
Toţi acţionarii FP pot câştiga însă din această ofertă, având în vedere că FP nu s-a tranzacţionat niciodată mai sus de 0,8 lei, după listarea la bursă, deşi valoarea activului net pe acţiune al FP, raportată la finalul lunii august, era de 1,1782 lei.
Brokerii, sărăciţi de criză, consideră că oferta FP este avantajoasă pentru investitori. „Este o abordare normală pentru un fond de investiţii şi poate da un semnal bun în piaţă. Când publici un VUAN trebuie să ţi-l asumi şi e bine că FP şi l-a asumat. Atâta timp cât toţi acţionarii au dreptul să subscrie în ofertă şi alocarea se face pro-rata, nu se poate spune că cineva este dezavantajat“, a declarat Rareş Nilaş, directorul general al firmei de brokeraj BT Securities.
Pentru brokeri, această ofertă reprezintă un motiv de bucurie, deoarece o parte din cele 600 mil. lei pe care FP le va plăti investitorilor se vor întoarce pe bursă pentru noi investiţii.
Pe de altă parte, unii brokeri consideră că această ofertă este doar prima dintr-un şir de astfel de operaţiuni care vor duce la lichidarea treptată a Fondului Proprietatea, aşa cum cere Elliott. Cu alte cuvinte, Fondul Proprietatea va vinde active şi va distribui banii către acţionari, iar în final va dispărea.
Există şi opinii că această ofertă lansată de FP ar fi de fapt doar un artificiu pentru creşterea pe termen scurt a preţului acţiunilor, în condiţiile în care Franklin Templeton încearcă să-şi păstreze mandatul de administrator.
„Această ofertă este un artificiu de publicitate pe care îl face administratorul Franklin Templeton pentru a inflama preţul acţiunii şi pentru a mai câştiga încă un mandat, având în vedere că în noiembrie se decide viitorul său. La un preţ de un leu pe acţiune, nivelul de suprasubscriere va fi atât de uriaş încât rezultatul va fi zero, iar cei care vor da buluc să vândă vor primi extrem de puţini bani. Este cel puţin ciudat că Franklin Templeton apelează la astfel de artificii pentru a obţine un nou mandat“, a spus avocatul Iulian Lepa, acţionar la FP.
Mandatul lui Fraklin Templeton ar urma să expire anul viitor, iar în adunarea generală a acţionarilor din
22 noiembrie se va decide dacă mandatul Templeton va fi prelungit sau nu pentru încă patru ani. Templeton câştigă circa 10 milioane de euro pe an din administrarea FP.
Contactaţi de ZF, oficialii de la Templeton nu au dorit să comenteze.
Niciodată acţiunile FP nu s-au tranzacţionat la un preţ de un leu, maximul atins este de 0,78 lei. Astfel că oferta publică de cumpărare în valoare de 600 milioane de lei va fi o megaafacere pentru toţi cei 8.000 de investitori care au acţiuni la Fondul Proprietatea şi este de aşteptat să fie raportate ordine de vânzare record.
Alocarea banilor către cei care vor vinde în cadrul ofertei se va face „pro-rata“, adică dacă există un nivel de suprasubscriere de 10 ori faţă de suma oferită, pentru un ordin de vânzare de 100 de acţiuni investitorul va încasa banii doar pentru 10 acţiuni, restul de 90 de acţiuni urmând să îi rămână în portofoliu.
Ieri acţiunile se tranzacţionau la un preţ de 0,78 lei, iar cine cumpăra la acest preţ şi va vinde în ofertă poate obţine un profit de peste 20% în termen de câteva zile. Majoritatea investitorilor se aşteaptă însă la o suprasubscriere foarte mare, astfel că puţini se hazardează să cumpere la preţurile actuale de pe bursă, deoarece nimeni nu are certitudinea că va găsi apoi cui să vândă în profit acţiunile pe care nu le poate plasa în ofertă. Pentru mulţi, întrebarea este ce se va întâmpla după ofertă cu preţul acţiunilor FP. Va rămâne aproape de 0,8 lei, va creşte mai mult sau va scădea unde era înainte de anunţarea ofertei?
FP a anunţat intenţia de a cumpăra 600 de milioane de acţiuni prin ofertă publică pe data de 25 septembrie, iar de atunci preţul acţiunilor a crescut cu 7,5%. De la începutul anului, acţiunile FP au câştigat 41%, evoluţia fiind susţinută în ultimele luni şi de programul de răscumpărări lansat în luna aprilie. FP a răscumpărat în cinci luni un pachet de 322 de milioane de acţiuni, dar principalii acţionari s-au arătat nemulţumiţi de rezultatele programului şi de faptul că discountul dintre preţul acţiunilor şi VUAN este în continuare ridicat, de peste 35%.
Fondul va plăti 600 milioane de lei pentru cele 600 milioane de acţiuni din banii proprii. O parte din bani provin din vânzarea unui pachet de 1,1% din acţiunile Petrom, dar şi din dividendele încasate de la companiile din portofoliu. În 2012 şi în 2013 fondul nu a făcut nicio investiţie proprie, iar veniturile încasate provin în principal din dividendele pe care le încasează de la companiile din portofoliu. Fondul are în portofoliu companii în valoare de peste 15 miliarde de lei, dintre care cele mai valoroase sunt acţiunile la Petrom, la Romgaz, la Hidroelectrica, la Nuclearelectrica.
Preţul de un leu pe acţiune este valoarea la care s-au făcut despăgubirile cu acţiuni FP de către statul român până în 2011, când fondul s-a listat la bursă. Atunci, câteva mii de persoane au primit acţiuni la Fondul Proprietatea drept despăgubire pentru proprietăţile confiscate de regimul comunist. Odată cu listarea la bursă, preţul acţiunilor nu doar că nu s-a apropiat de un leu, dar a scăzut până la un minim de 0,4 lei/acţiune. Foştii proprietari au vândut atunci acţiunile la jumătate de preţ, sătui să mai aştepte o recuperare. Ei au aşteptat aproape cinci ani ca fondul să se listeze.
Franklin Templeton nu s-a oferit atunci să cumpere acţiunile foştilor proprietari şi a derulat răscumpărări la preţurile de pe bursă. Astfel că foştii proprietari pot fi numiţi marii perdanţi de la Fondul Proprietatea.
Cele 600 de milioane de acţiuni pe care Fondul le va răscumpăra de la acţionari vor fi şterse din capitalul social. Fondul are un capital social format din 13,778 miliarde de acţiuni în valoare nominală de un leu. După închiderea ofertei, capitalul social al FP va scădea la 13,1 miliarde de acţiuni, iar activul net va scădea de la 15,1 miliarde de lei la 14,5 miliarde de lei. Impactul asupra valorii activului net nu va fi unul semnificativ.
Pe acţionarii FP îi mai aşteptă un cadou la final anului: Franklin Templeton a propus reducerea capitalului social al Fondului Proprietatea cu
677 de milioane de lei, bani care vor fi distribuiţi acţionarilor, prin diminuarea valorii nominale a acţiunii. Suma se va adăuga altor 740 de milioane de lei pe care fondul i-a împărţit acţionarilor prin dividende şi răscumpărări de acţiuni în acest an.
Pe 22 noiembrie, acţionarii vor supune la vot în Adunarea Generală propunerea făcută de Templeton. Diminuarea cu 677 mil. lei (151 mil. euro) a capitalului social subscris al fondului de la 13,538 mld. lei la 12,861 mld. lei se va face prin reducerea valorii nominale a acţiunilor de la 1 leu la 0,95 lei.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 11.10.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
