Burse - Fonduri mutuale

Opriţi legea retrocedărilor! Doar prin interzicerea cesionării drepturilor litigioase poate fi împiedicată apariţia unei noi mafii a retrocedărilor

Autor: Roxana Pricop

17.04.2013, 00:09 3396

Guvernul nu trebuie să îşi asume răspunderea pentru noua lege pentru că sistemul complicat de despăgubire prin video-licitaţii şi achiziţii cu puncte va face ca cesionarii de dosare să fie principalii beneficiari şi nu foştii proprietari, la fel cum s-a întâmplat şi cu Fondul Proprietatea.

Pentru a evita apariţia Fondului Proprietatea 2, Ziarul Financiar cere:

1. Interzicerea cesionării drepturilor litigioase

Trebuie interzisă cesionarea drepturilor litgioase de către foştii proprietari pentru ca noua lege să fie o lege de retrocedare şi nu de îmbogăţire a samsarilor, aşa cum a fost legea de înfiinţare a Fondul Proprietatea. Impunerea unui impozit de 85% nu este eficientă pentru că în contractele de cesiune valoarea reală a tranzacţiei poate fi ascunsă şi astfel aplica un impozit pe o sumă falsă.

„Poate fi interzisă cesionarea dreptu­rilor litigioase, în acelaşi timp trebuie urmărite fiscal restul persoanelor care au încasat profituri uriaşe în urma cesionarilor şi aplicat un impozit de 16% pe profitul obţinut, ca în cazul tranzacţiilor cu alte bunuri“, a spus avocatul Gheorghe Piperea.

Ce s-a întâmplat în ultimii cinci ani arată cât de bine au ştiut samsarii să spe­culeze în interes personal o legislaţie slabă. O mie de cesionari au primit despăgubiri de 7 miliarde de lei, în condiţiile în care 13.000 de foşti proprietari au luat cumulat mai puţin. Aceste abuzuri s-au petrecut cu acordul autorităţilor statului.

În martie 2008, Guvernul condus de Călin Popescu-Tăriceanu şi cu Varujan Vosganian la cârma Ministerului de Finanţe a aprobat o hotărâre prin care a fost posibilă vânzarea acţiunilor Fondului Proprietatea cu trei ani înainte de listarea la bursă. Prin această hotărâre a apărut o adevărată bulă speculativă cu acţiuni FP: politicieni şi persoane cu influenţe politice au cumpărat de la foştii proprietari la preţuri de 5 sau 10 bani pentru un leu acţiuni la fond, dar şi fonduri străine de investiţii care au ajuns acum să controleze fondul.

 

 Victor Ponta, prim-ministrul României
Orice alternativă la actualul proiect care nu sancţionează cesionarii imobiliari, care prevede eventual un nou Fond Proprietatea - adică după ce statul român a dat părţi importante din companiile de stat, să dăm mai departe, practic să privatizăm fără niciun fel de regulă ceea ce a mai rămas din companiile publice, toate aceste propuneri le considerăm inacceptabile, sunt împotriva interesului public.

 

A rămas de notorietate cum grupuri de brokeri şi avocaţi stăteau în faţa sediului Depozitarului Central de pe strada Făgăraş din Bucureşti şi negociau cu persoane în vârstă cumpărarea de acţiuni la FP.

Mai mult, internetul era înţesat de oferte privind cumpărarea de acţiuni la FP, unele persoane oferind la schimb maşini sau chiar apartamente. În 2011, când fondul s-a listat la bursă, samsarii s-au îmbogăţit triplându-şi banii: ei au cumpărat acţiunile la 0,2 lei şi preţul pe bursă era de 0,6 lei. După ce fondul s-a listat în ianuarie 2011, samsarii s-au mutat la sediul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, pentru că nu mai erau posibile cesiunile prin Depozitar.

În mai 2011, când au mai rămas doar 36% din acţiuni la FP, miza pentru ultimele acţiuni a devenit uriaşă, iar Guvernul condus de Emil Boc a dat o hotărâre prin care preşedintele ANRP putea decide arbitrar cine să primească cu prioritate acţiuni la FP. Persoane influente au corupt funcţionarii ANRP pentru a prinde ultimul tren la FP.

Acelaşi lucru se va întâmpla şi cu fondul naţional imobiliar. În baza noii legi, fostul proprietar nu mai primeşte un titlu de despăgubire pe care scrie în lei suma cuvenită, ci va scrie că are de primit 100.000 de puncte, mult mai abstract decât acţiunile la Fondul Proprietatea. Numai dacă este interzisă cesionarea poate fi rezolvată problema retrocedărilor.

2. Plafonarea despăgubirilor

România este singurul stat fost comunist din Europa care şi-a asumat restituirea integrală a proprietăţilor confiscate, în condiţiile în care Ungaria a plafonat încă de la începutul anilor ‘90 compensaţiile la câteva zeci de mii de dolari, iar Polonia la 20% din valoare. După douăzeci de ani de la prima lege de restituire, după 3 milioane de hectare de pădure retrocedate în valoare de 10 miliarde de euro, un milion de hectare de teren, 9.000 de clădiri şi 5 miliarde de euro plătite în numerar şi acţiuni la FP, România nu a terminat nici acum de retrocedat. Potrivit Guvernului, au mai rămas 200.000 de cereri nesolicitate. Nu este clar de unde au apărut aceste 200.000 de dosare, în condiţiile în care la ANRP erau înregistrate circa 60.000 de dosare.

 

 Gheorghe Piperea, avocat
Poate fi interzisă cesionarea drepturilor litigioase, în acelaşi timp trebuie urmărite fiscal restul persoanelor care au încasat profituri uriaşe în urma cesionărilor şi aplicat un impozit de 16% pe profitul obţinut, ca în cazul tranzacţiilor cu alte bunuri. Nu înţeleg de unde au apărut aceste 200.000 de dosare. Termenele de depunere a solicitărilor s-au încheiat demult şi dacă nu sunt înregistrate la ANRP, înseamnă că nu mai sunt valide.

 
 
 

„Chiar CEDO în motivarea deciziei pilot a recomandat plafonarea despăgu­birilor“, a mai spus avocatul Piperea.

„România a retrocedat mult în ultimii douăzeci de ani. Însă din cauza legislaţiei precare şi a intereselor politice, foarte puţin a ajuns pe mâinile foştilor proprietari de drept“, a spus Dan Armeanu, profesor universitar la Facultatea de Finanţe, ASE.

Guvernul trebuie să ceară o nouă prelungire la CEDO şi să impună plafonarea despăgubirilor. Dacă din 2005 până în prezent au fost rezolvate 14.000 de cereri, la un calcul simplu rezultă că vor fi necesari încă 37 de ani pentru a rezolva restul. CEDO poate acorda din nou amânare.

3. Dezbaterea legii în Parlament

Legea retrocedării este de o importanţă capitală pentru România, pentru că efectele sale se vor întinde pe următorii treizeci de ani, pentru că statul pune la retrocedare o avere de 10 miliarde de euro şi pentru că viitorul a peste un milion de oameni va depinde de această lege, dacă este luat în calcul că fiecare dintre cei 200.000 de petenţi fac parte dintr-o familie cu patru membri. Este crucial ca această lege să fie dezbătută în Parlament, să fie discutat fiecare articol în parte. Motivul că pe 12 mai expiră termenul limită dat de CEDO nu este un argument pentru că Guvernul poate cere din nou amânare.

„Legea este extrem de importantă şi ar trebui să fie dezbătută în Parlament, nu să fie adoptată prin asumarea răspunderii. Adevăraţii proprietari au fost mereu amânaţi, mai mult încurcaţi de legislaţie şi nu cred că actuala lege îi poate ajuta“, a spus Dan Armeanu, profesor universitar la Facultatea de Finanţe, ASE.

 

 Dan Armeanu, profesor universitar la Facultatea de Finanţe, ASELegea este extrem de importantă şi ar trebui să fie dezbătută în Parlament, nu să fie adoptată prin asumarea răspunderii. Adevăraţii proprietari au fost mereu amânaţi şi mai mult încurcaţi de legislaţie şi nu cred că actuala lege îi poate ajuta. România a retrocedat mult în ultimii douăzeci de ani. Însă din cauza legislaţiei precare şi a intereselor politice, foarte puţin a ajuns pe mâinile foştilor proprietari de drept.

 
 

4. Verificarea celor 200.000 de dosare rămase nesoluţionate

Guvernul nu ştie câte dintre cele 200.000 de cereri sunt cu adevărat mo­tivate, nu are o statistică cu compensaţiile pe care le cer, cu toate acestea vrea să îşi asume răspunderea pe o nouă lege prin care să finalizeze retrocedările.

„Nu înţeleg de unde au apărut aceste 200.000 de dosare. Termenele de depunere a solicitărilor s-au încheiat demult şi dacă nu sunt înregistrate la ANRP, înseamnă că nu mai sunt valide“, a spus Piperea.

ANRP trebuie să facă un registrul naţional public în care fiecare cerere în parte să fie înregistrată cu număr de ordine, persoana care solicită compensaţie şi proprietatea pentru care s-a depus cererea. Astfel statul va fi şti cu exactitate cât are de despăgubit şi abia apoi se poate gândi la soluţii legislative.

5. Publicarea persoanelor care au încasat cele mai mari compensaţii

Premierul Victor Ponta a făcut publice neregulile care au avut loc în procedurile de retrocedare: 415 de persoane au încasat grosul despăgubirilor prin cesiuni şi prin retrocedări directe, adică 8 miliarde de lei.

Alte 1.000 de persoane cesionare au încasat despăgubiri de 8 miliarde de lei. Numele acestor persoane trebuie făcute publice pentru că despăgubirile s-au făcut din bani publici.

Mai mult, funcţionarii corupţi din ANRP trebuie pedepsiţi şi traşi la răspundere, altfel nimeni nu poate garanta că abuzurile din trecut nu se vor repeta.


Cum îşi propune Guvernul să gestioneze finalizarea restituirilor

  • 200.000 de dosare sunt depuse la ANRP, la primăriile şi prefecturile din teritoriu. Nimeni nu ştie câte dintre aceste cereri sunt îndreptăţite. Impactul plăţii lor pe 2013 este estimat la 8 miliarde de euro.

  • Noua lege a retrocedărilor nu mai dă posibilitatea depunerii de noi dosare şi nu acordă despăgubiri în natură cesionarilor, ci doar proprietarilor.

  • Cele 14.000 de dosare cu titlu de despăgubire emis de ANRP, dar neonorate primesc plăţi în numerar din 2014 timp de cinci ani. Pentru restul de 200.000 de dosare plăţile încep în 2017 şi se fac eşalonat pe 7 ani.

  • Noua lege a retrocedărilor pune accent pe retrocedările în natură, statul suplimentând terenurile cu cele aflate în proprietatea Administraţiei Domeniilor Statului şi ale ministerelor. Institutele de cercetare sunt protejate şi doar dacă prin hotărâre de guvern e stabilit că pe respectivele terenuri nu se mai face cercetare pot fi retrocedate. Parcurile sunt excluse de la retrocedare, iar retrocedările de şcoli şi spitale se fac cu obligaţia menţinerii timp de zece ani a obiectului de activitate.

  • Retrocedările în natură se fac dintr-un fond naţional imobiliar, în care statul varsă ce a mai rămas în patrimoniul public. Imobilele şi terenurile din acest fond naţional pot fi cumpărate cu puncte în baza unei licitaţii. Fostul proprietar nu trebuie să facă dovada participării la mai multe licitaţii, ci poate opta direct pentru despăgubiri în numerar din 2017, eşalonate pe şapte ani. Licitaţiile vor începe din 2016.

  • Profitul cesionarilor de drepturi litigioase va fi impozitat cu 85%: în baza noii legi, ANRP va emite un titlu de despăgubire reprezentând numai suma plătită fostului proprietar plus 15% din diferenţa până la valoarea imobilului retrocedat. Guvernul speră că prin introducerea acestui impozit mulţi dintre cei care au depus cereri de retrocedare se vor retrage pentru că nu vor mai exista profituri uriaşe.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Urmează ZF Power Summit’24
AFACERI DE LA ZERO