Business Internaţional

Efectele „invaziei“ de bani lansate de BCE: de la creşterea producţiei multinaţionalelor în România la energizarea pieţelor de capital româneşti

Efectele „invaziei“ de bani lansate de BCE: de la creşterea producţiei multinaţionalelor în România la energizarea pieţelor de capital româneşti
Oxigen pentru companiile din România

Dacă funcţionează aşa cum speră BCE, QE (ajustare cantitativă) anun­ţată ieri va injecta energie în economia zonei euro şi în special în cea a Germaniei, cea mai ma­re piaţă de export a României. Consumul de acolo, atât cel al afa­cerilor, cât şi cel al populaţiei, va începe să creas­că după deblocarea creditării şi creş­terea încrederii în economie, iar multi­na­ţio­nalele venite din zona euro vor accelera pro­duc­ţia în România pentru a acoperi cererea de aca­să. În Germania, puterea de cumpărare va fi spo­rită de introducerea, de la 1 ianuarie, pentru pri­ma dată, a unui salariu minim pe economie de 8,5 euro pe lună.

La fel, pentru businessul românesc decizia de astăzi ar putea reprezenta atât un stimul pentru creşterea cererii, cât şi un mesaj de creştere a încrederii consumatorilor şi producătorilor, în condiţiile în care în ultimii ani s-a vorbit foarte mult despre cât de importantă este recâştigarea încrederii pentru ca banii să înceapă să circule în economie.

Deja datele din 2014 arată că după şase-şap­te ani în care cifra de afaceri din comerţ a scăzut sau s-a chinuit în creşteri de până la 3%, anul tre­cut consumul a reintrat pe o pantă puternic as­cen­dentă cu luni în care ritmul de creştere a de­pă­şit 10%. O eventuală creştere a salariilor ar sti­mula şi mai mult consumul, însă, pe lângă sti­mu­lii in­terni, şi creşterea cererii de pe pieţele vestice ar aduce mai mult oxigen în economia locală.

Exporturile, care au fost în anii de criză un element de sta­bilitate pentru economia locală, ar putea avea de câştigat odată cu un avânt al ce­rerii şi al preţurilor, însă pentru ex­portatori de­ci­zia BCE de astăzi poate fi cu dus-întors, mai ales că o eventuală depreciere a monedei naţionale i-ar arunca în corzi. Tot la capitolul exporturi trebuie notat că 70-80% din ceea ce trimite România peste hotare sunt produse fabricate de filiale ale unor companii multinaţionale, capitalul autohton având o contribuţie redusă la export. Datele de la INS arată că în top 100 exportatori din România sunt doar trei companii antre­pre­no­riale, în timp ce Germania, cel mai puternic par­tener comercial al României, care ţine aproa­pe 20% din exporturile estimate la peste 51 mld. euro în acest an, este o piaţă acoperită aproape inte­gral de produse şi servicii ale unor companii cu fabrici pe piaţa locală, dar cu acţionari străini.

Cu impact favorabil în economia locală ar putea fi şi creşterea sumelor disponibile pentru cei două milioane de români care lucrează în străinătate şi care şi-au redus transferurile către familiile din ţară în ultima perioadă. (Dana Ciriperu)

 

Împrumuturi mai ieftine, intrări mai mari de capitaluri, dar şi aprecierea leului în faţa euro

România se va putea împrumuta mai ief­­tin în euro şi în lei, relaxarea poli­ticii mo­ne­tare poate continua, cu impact asupra îm­bu­nă­tăţirii condiţiilor de creditare, şi există posi­bilitatea să ve­dem intrări mai mari de ca­pi­ta­luri stră­ine, dar şi o volatilitate a cursului leu/eu­­ro datorită banilor ieftini aruncaţi pe pie­ţe de BCE prin politica de quanti­tative easing.

România poate să profite de această „con­junc­tură“ favorabilă şi să obţină avantaje la nivelul finanţării, însă conse­cin­ţele nu vor fi „spec­taculoase“, anticipează analiştii.

Finanţarea în lei sau în euro a Româ­niei va fi mai ieftină, în condiţiile în care injecţiile de lichiditate realizate pe pieţele din zona euro vor pune presiuni descendente pe randa­men­tele obligaţiunilor suverane.

Cadrul monetar în relaxare conti­nuă la nivel european oferă BNR un spa­ţiu de ma­nevră mai mare, per­mi­ţându-i să continue poli­tica de reducere a dobânzii-cheie şi de di­mi­­nuare a rezer­velor minime obligatorii, unul dintre efec­te fiind diminuarea dobânzilor creditelor.

Efectele programului de quanti­tative easing vor fi vizibile şi la nivelul cursu­lui de schimb leu-euro, care poate înregistra vola­tili­tate, fiind de aşteptat ca leul să câştige teren în faţa euro. Odată cu inundarea pieţelor euro­pe­ne cu bani, investitorii vor migra către diverse pieţe în căutarea unor câştiguri mai mari. Iar diferenţele de randamente dintre Ro­mâ­nia şi alte pieţe vor permite intrări con­sis­tente de fonduri străine şi pe titlurile ro­mâneşti emise în lei. Pre­zen­ţa crescută a in­vestitorilor străini pe piaţa internă a in­stru­mentelor de finanţare emise de statul român (în lei şi euro) poate constitui însă şi o vulne­ra­bilitate în cazul în care sentimentul pieţelor s-ar schimba în sensul creşterii aversiunii la risc, după cum a avertizat BNR.

Totodată, demararea programului de achiziţii de către BCE poate avea consecinţe po­zitive şi asupra pieţei de capital din România.

Banii ieftini aruncaţi pe pieţe prin po­litica de quantitative easing pot teo­retic să infu­en­ţeze creşterea econo­mică, pe canalul revi­go­ră­rii creditării, însă im­pactul nu va fi semnificativ, apreciază analiştii. (Claudia Medrega)

 

O fereastră de oportunitate pentru bursa de la Bucureşti

Randamentele ridicate ale divi­den­­du­lui, şi de peste 10% pe an, plătite de com­paniile din energie listate la bursa de la Bucu­reşti vor ajuta piaţa locală de ac­ţiuni să atragă din fluxurile de capital pe care Banca Centrală Euro­peană (BCE) le va pompa înce­pând din lu­na mar­tie pe pieţele fi­nanciare.

BCE va lan­sa în martie un program extins de achi­ziţii de active în zona euro în valoare lu­nară de 60 de mi­liarde euro, program care va totaliza 1.080 de miliar­de euro până în sep­tembrie 2016 şi care va include cum­pă­rarea de obligaţiuni guver­namentale.

La fel cum parte din banii pompaţi de FED în pieţele financiare în ultimii ani au ajuns pe pieţele emergente din China, India şi Brazilia, în căutare de randa­mente ridicate şi gonite de do­bânzile mici pe pe pieţele mature, la fel este de aş­tep­tat să se întâmple şi cu pro­gramul extins de achiziţii de active în zona eu­ro în va­loare lunară de 60 miliarde euro al BCE.

Pieţele din Europa care pot aduce randamente mai ridicate au şanse să iasă câş­ti­gătoare. Spre comparaţie, compa­ni­ile listate la bursa germană au ran­da­mente ale divi­den­dului de circa 2,5%, iar cele poloneze au un ran­dament al divi­dendului de 4%.

Bursa de la Bucureşti nu oferă însă prea multe oportunităţi de investiţii în afa­ră de companii din sectorul ener­ge­tic.

O altă veste proastă este că sectorul ener­getic a fost afectat de prăbuşirea co­ta­ţiei petrolului din ultimele şase luni. Ac­ţiunile producătorului de petrol Pe­trom (SNP), cea mai mare companie lis­tată la bursă, s-au corectat puternic din cauza scăderii cotaţiei petrolului, iar ac­ţiu­­nile Fondului Pro­prietatea (FP), prin­tre cele mai tran­zacţionate de la Bucu­reşti, sunt strâns legate de evoluţia acţiu­ni­lor Petrom, având în vedere că fon­dul de­ţine un pachet de 19% din acţiunile SNP.

Rămâne de văzut în ce măsură bur­sa de la Bucureşti va reuşi să câştige cât mai multe puncte în competiţia pentru banii investi­to­rilor, având în vedere că are concurenţă acerbă din partea burselor din regiune mai dezvoltate precum Polonia şi Austria. Trebuie însă menţionat că reducerea achiziţiilor de obligaţiuni de către FED şi încheierea acestui program anunţată pentru prima jumătate a acestui an au produs tur­bulenţe ridicate pe pieţele emergente, valutele şi pieţele de acţiuni fiind printre cele mai lovite în ultimii doi ani. (Roxana Pricop)