Marile companii europene sunt mai bogate decat isi imagineaza. Daca reusesc sa gestioneze cu usurinta, de luni in sir, cesiunile de active si refinantarea datoriilor si pot sa micsoreze cheltuielile pentru investitii, le ramane un camp de imbogatire destul de putin exploatat pentru imbunatatirea structurii lor financiare: fondurile de rulment.
Prin optimizarea concreta a manierei prin care isi garanteaza mijloacele de exploatare, adica relatiile cu clientii, furnizorii, ca si nivelul stocurilor lor, cele mai mari 1000 de societati europene ar putea inregistra suma de 580 de miliarde de euro, bani gheata. Aceasta este suma calculata de societatea de consultanta RELConsulancy Group, lider in gestiunea solutiilor vizand optimizarea necesitatii de fonduri de rulment.
Daca aceasta ar fi situatia, masa profiturilor inregistrate de "top 1000" al industriei europene (care include cele mai importante 135 companii franceze), ar putea fi imbunatatita cu 19 procente.
Datoria neta a acestui esantion ar putea fi redusa cu 44 de procente si rentabilitatea capitalurilor angajate s-ar putea imbunatati cu 15 procente.
"Simplul fapt de a fi platiti de catre clienti cu zece zile mai devreme, genereaza un fond disponibil imediat. Acest demers de optimizare se poate aplica la fel de bine asupra gestiunii clientilor, cat si asupra stocurilor sau furnizorilor", spune Thibaud de Moucheron, director la INEUMconsulting si co-autor al unui studiu cu tema optimizarii necesitatii fondurilor de rulment.
" La fel ca si marja sau cifra de afaceri, generarea de bani gheata trebuie sa fie un element central al procesului de decizie. Aceasta realitate nu este suficient ancorata in practicile cotidiene ale majoritatii companiilor", continua de Moucheron.
Situatia este in schimbare pentru multiple si intemeiate motive. La sfarsitul anilor '90, in perioada intensei faze de fuziuni si achizitii si apoi de dezastru financiar care a urmat acestei perioade, "cota maxima a bilantului contabil" al companiilor, adica tot ceea ce priveste fondurile lor proprii, a mobilizat toate tipurile de creativitati.
Noile produse financiare (OBSA, ORA, Ocean) s-au dezvoltat, facilitand ridicarea capitalului si refinantarile. Conjunctura a ajutat si ea intrarea companiilor intr-o noua etapa.
Resursele ascunse in "bilantul contabil mediu" au preluat acum intreaga atentie a companiilor.
"Obtinerea de bani prin forta de munca este o alta maniera de a crea valori", estimeaza de Moucheron.
"In Statele Unite, gestionarea necesitatii de fonduri de rulment este o preocupare care dureaza de cativa ani. Cu aceasta circulatie de bani gheata, cu piata financiara mai dificila si sub influenta investitorilor si agentiilor de notare, companiile europene descopera, la randul lor, necesitatea de a-si asigura mai bine BFR-ul", spune Marc Loneux, director de cercetare la grupul de consultanta REL si autor al studiului.
De altfel, intre 2001 si 2003, necesitatea in fonduri de rulment a celor 1.000 de companii europene studiate, a scazut cu 9 procente, ceea ce a permis reducerea cu 6 procente a cotei nete a datoriilor. In medie, aceste societati trebuie sa finanteze un ciclu de exploatare de 53,3 zile.
Cresterea puternica a fondurilor de investitie are explicatia sa in aceasta miscare.
"Constructia acestor operatii realizate cu ajutorul fondurilor obliga companiile de anvergura sa puna sub presiune companiile in care investesc, reusind sa scoata maximum de potential de exploatare. Aceasta necesitate, legata mai ales de exigentele de rambursare a datoriilor de achizitie, profita de pe urma punerii in practica a unor masuri eficiente in cadrul companiilor", spune de Moucheron.
Franta are o imagine buna in Europa. Afisand un obiectiv de 15 miliarde de euro bani-gheata pentru France-Telecom, din care o parte este legata de o gestionare mai buna a fondurilor de rulment, presedintele companiei, Thierry Breton, a contribuit la performanta contingentului de 135 de companii frantuzesti.
"In doi ani, companiile franceze si-au redus necesitatea de fonduri de rulment cu 18,1%, si cu 24,8%, daca este exclus sectorul de automobile", spune Loneux.
In functie de metodele de calcul de la grupul de consultanta REL, France Telecom a pus pe piata 2,7 miliarde de euro din trezorerie in doi ani, gratie unei gestiuni mai bune a BFR-ului operational.
Daca pe plan general Franta face figura buna in Europa, marja de ameliorare este totusi sensibila. Pe baza datelor din 2003, REL cifreaza la 114 miliarde trezoreria prizoniera a unei proaste gestiunii a stocurilor sau a intarzierii excesive a platilor, cifra stabilita pe baza celei mai bune perfomante observate in cadrul fiecaruia din cele 65 de sectoare de activitate in care sunt impartite companiile studiate.
Acesti bani gheata pe care cele 135 de mari companii franceze si-ar putea aduce inapoi in conturi "ar reduce cu 34% nivelul datoriilor nete si ar imbunatati cu 15% profitul net", a calculat Marc Loneux.
Aceasta problematica se refera si la companiile mai mici. Mai ales in ceea ce priveste adoptarea regulilor internationale de solvabilitate a bancilor.
"Emergenta cotei Mc Donough ar trebui sa antreneze o mai mare selectivitate a bancilor si o majorare a tarifelor mai ales referitor la societatile nu foarte bine cotate. Acestea vor trebui sa-si ajusteze nivelul de bani lichizi pentru a face fata creditelor reduse", spune Moucheron.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
