În condiţiile în care atenienii calculează costul protestelor deluna trecută, majoritatea grecilor au ajuns să considere căstabilitatea financiară şi costul menţinerii monedei euro implicăsacrificii în creştere pentru o ţară care a îndurat ocupaţianazistă, foametea, hiperinflaţia, războiul civil şi apoi odictatură militară.
Premierul a câştigat un vot de încredere şi apoi susţinerepentru un nou pachet pe cinci ani de măsuri de austeritate şivânzări de active de stat în valoare de 78 de miliarde de euro înaceleaşi zile pentru a obţine noi fonduri internaţionale.
Elsa Papadimitriou, parlamentar din partea partidului deopoziţie Noua Democraţie timp de 20 de ani, a sfidat liniapartidului şi a susţinut pachetul.
"Planul pe termen mediu este o soluţie, bună sau nu se va vedea,însă imperativă", a declarat Papadimitriou.
Deşi majoritatea grecilor spun că ceva trebuie făcut, Papandreouplăteşte pentru această convingere cu o scădere a susţineriipublice.
Provocarea pe care o are în faţă acesta este de a-i convinge pegreci că măsurile sale vor funcţiona într-un moment în careîncrederea în politicieni se situează la cel mai scăzut nivel din1974.
Rata şomajului din Grecia este aşteptată să atingă o medie de14,5% în acest an, iar economia să se contracte cu 3,8%, al treileaan consecutiv de scădere.
Este bun euro sau nu?
Potrivit unui sondaj realizat în iunie, aproape jumătate dinprotestatarii din Atena consideră că integrarea Greciei în UE areefecte negative, comparativ cu 80% la nivel naţional care susţin căintegrarea este un avantaj.
Papandreou trebuie de asemenea să demonstreze celorlalte ţărimembre ale zonei euro că planul său de austeritate poate avansadestul de rapid.
După 12 luni de reduceri salariale şi de pensii şi majorări detaxe care au venit drept condiţie pentru acordarea primului pachetde susţinere de 110 miliarde de euro, deficitul bugetar al Grecieidepăşeşte de trei ori limita UE de 3% din PIB.
În lipsa unor noi măsuri, datoria ţării va atinge 166% dinProdusul Intern Brut anul viitor, potrivit Comisiei Europene. Iarla începutul lunii iunie UE, BCE şi FMI arătau că lipsa dedeterminare a guvernului de a restructura economia greacă riscă sămenţină deficitul fiscal la nivelul nesustenabil de 10% dinProdusul Intern Brut.
"Nu este nicio îndoială că dacă în primul an al programuluiGrecia ar fi depus eforturi mai susţinute, nu ne-am fi aflat însituaţia actuală", a declarat Riccardo Barbieri, economist-şef încadrul Mizuho International.
Şi-au scos banii din bănci
Depozitele băncilor greceşti au consemnat cel mai puternicdeclin din mai mult de un an în mai pe fondul speculaţiilorprivitoare la un default şi la părăsirea zonei euro de cătreGrecia.
Potrivit specialiştilor, inclusiv profesorului Martin Feldsteinde la Harvard University, revenirea la drahmă reprezintă cea maibună cale de refacere a competitivităţii Greciei. Totuşi, un astfelde pas a fost exclus din start de către oficialii europeni şigreci.
"Revenirea la drahmă nu ar face decât să acutizeze problemele",a declarat Miranda Xafa, analist în cadrul IJPartners din Geneva şifost membru al boardului FMI pentru Grecia. "Nu va soluţiona cusiguranţă problema datoriilor pentru că datoriile Greciei suntexprimate în euro, şi nu drahme. Devalorizarea ar duce rapid ţaraîn insolvenţă."
Un "cerc vicios" de devalorizări ale drahmei şi inflaţie în anii'80 "nu numai că nu au sporit competitivitatea, dar au şi erodatvaloarea economiilor oamenilor. De aceea grecii au susţinutputernic adoptarea euro", a adăugat Xafa.
Au trecut la euro nepregătiţi
Majoritatea cetăţenilor greci au văzut integrarea în UE în 1981şi trecerea la euro 20 de ani mai târziu ca pe o cale de a scăpa deinstabilitate politică şi economică. În Grecia se înregistra unprocent de susţinere pentru euro peste medie, de 72%, chiar înaintede introducerea monedei, arată Yiannis Mavris, director alcompaniei de sondaje Public Issue.
La început, ţara nu a îndeplinit condiţiile de aderare, cu orată a inflaţiei de trei ori mai mare decât media UE, un deficitbugetar foarte mare şi o monedă atât de instabilă, încât bancacentrală a fost nevoită să cheltuiască 2,5 miliarde de dolaripentru a o susţine.
Pentru a aduce ratele dobânzii în linie cu cele din zona euro,banca centrală a redus costul finanţării de nouă ori în 2000, pânăla 4,75%.
Chiar şi Partidul Comunist din Grecia, ale cărui sedii suntdominate de portrete ale lui Vladimir Lenin, spune că menţinereaeuro este o idee bună, deşi se opune vânzării de active de stat şiimplementării de măsuri de austeritate.
"O ieşire din zona euro şi o revenire la drahmă în condiţiileactuale ar avea consecinţe catastrofale", a declarat AlekaPapariga, lider al Partidului Comunist.
Un sondaj realizat pe 22 mai de compania Public Issue indicafaptul că două treimi din greci resping ideea abandonării monedeieuro şi numai 16% sunt de acord cu revenirea la drahmă. Ratagenerală de acceptare a euro s-a situat la 58%, fiind semnificativmai ridicată în rândul pensionarilor şi femeilor casnice.
De ce nu poate ieşi Grecia din zona euro
Este văzută de unii analişti şi investitori drept singura caleprin care Grecia şi-ar putea reduce costurile şi impulsionacreşterea economică de care are nevoie pentru a-şi rambursadatoriile uriaşe.
În opinia unor analişti, Grecia şi-ar recăpăta flexibilitateastrategică de care are nevoie pentru a-şi refacecompetitivitatea.
Totuşi, pentru a abandona euro, un guvern ar trebui să rezolve omultitudine de probleme, de la imprimarea şi distribuirea de noibancnote la refacerea contractelor existente.
Oamenii s-ar grăbi să-şi retragă banii din băncile localeînainte ca economiile în euro să fie transformate într-o monedă maipuţin valoroasă.
Grecia ar trebui să redea băncii sale centrale capacitatea destabilire a ratelor dobânzii şi de determinare a unei politicimonetare.
Banca centrală ar putea fi nevoită să impună controale decapital.
Grecia ar putea fi nevoită să încalce regulile Schengen pentruca cetăţenii săi să nu părăsească ţara cu valize pline cu bani.
Grecia, precum şi alte ţări ar fi excluse de pe pieţelefinanciare şi incapabile să împrumute noi fonduri.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
