Business Internaţional

Statele est-europene îşi revin din şocul anulării gazoductului South Stream. Austriecii preţuiesc şi mai mult gazele naturale româneşti, iar ungurii privesc spre gazele azere

La diversificarea provizionării cu gaze naturale a UE vor contribui, de asemenea, construirea unui terminal de gaze naturale lichefiate în Polonia, în Lituania şi în Croaţia. Aici urmează să vină combustibil din Qatar, din Africa de Nord şi poate din SUA. Foto: Shutterstock

La diversificarea provizionării cu gaze naturale a UE vor contribui, de asemenea, construirea unui terminal de gaze naturale lichefiate în Polonia, în Lituania şi în Croaţia. Aici urmează să vină combustibil din Qatar, din Africa de Nord şi poate din SUA. Foto: Shutterstock

Autor: Bogdan Cojocaru

03.12.2014, 21:00 2032

Anunţul făcut fără preaviz de preşedintele rus Vladimir Putin că Rusia renunţă la proiectul gazoductului South Stream a fost interpretat ca un semn de slăbiciune şi urmarea unei erori de strategie a Kremlinului şi a readus pe masa analizei alternativele pe care le au statele dependente de gazele ruseşti.

Ungaria se uită la gazele azere, austriecii de la OMV au spus că mai importante pentru companie sunt investiţiile româneşti din Marea Neagră, iar Grecia, Cipru şi Israel propun exploatarea vastelor zăcăminte nou descoperite în subsolul lor.

Criticii Rusiei susţin de mult timp că, alături de „expansiunea“ nucleară, gazoductele reprezintă „lungul braţ al Kremlinului“ care deschide calea influenţei economice şi politice. De aceea, pentru ei, decizia lui Putin, care supraveghează personal strategia energetică a Rusiei, reprezintă o schimbare dramatică de direcţie, scrie BBC.

 

Un proiect faraonic

Martin Vladimirov, specialist în energie la Centrul pentru Studiul Democraţiei de la Sofia, apreciază că South Stream, care ar fi trebuit să aducă gaze naturale din Rusia pe sub Marea Neagră în Bulgaria, Serbia, Ungaria, Italia şi Austria, „este pur şi simplu o povară prea mare“ pentru exportatorul rus de gaze Gazprom din cauza dificultăţilor financiare cu care se confruntă Rusia.

În plus, cererea europeană pentru gaze ruseşti scade şi nu are nevoie de potenţialul de 63 de miliarde de metri cubi de gaze pe an al South Stream. Gazoductul North Stream, care aduce gaze ruseşti în Germania, este folosit la doar o fracţiune din capacitatea maximă şi funcţionează în pierdere.

În locul South Stream, Putin a sugerat că Rusia va construi un gazoduct care va aduce gaze în Turcia, ţară din care Gazprom va face un centru de distribuţie pentru Balcani. Diplomaţii europeni anticipează că Turcia se va folosi de decizia privind South Stream ca pârghie în negocierile de aderare a ţării la UE, notează EUobserver. 

Din Austria, Gerhard Roiss, CEO al grupului OMV, a asigurat că anularea proiectului rusesc nu va avea urmări semnificative şi că investiţiile din Marea Neagră sunt mai importante. OMV intenţionează să investească alături de Exxon Mobil un miliard de dolari într-un proiect românesc care ar putea livra primele gaze până în 2020. Primele livrări prin South Stream erau programate pentru 2016.

Dezvoltarea South Stream s-a lovit de temerile CE că proiectul va cimenta dominaţia Gazprom pe piaţa europeană. Comisia a insistat ca şi altor furnizori de gaze să li se dea acces la gazoduct şi a avertizat că ideea ca Gazprom să asigure atât gazele, cât şi transportul reprezintă o încălcare a legislaţiei UE din domeniul concurenţei.

Extinderea gazoductului rus în Austria a fost convenită la începutul anului în pofida atenţionărilor CE şi ar fi costat OMV 100 de milioane de euro în trei ani. Roiss declara în august că nu se aşteaptă ca South Stream să fie oprit.

 

Ucraina este singura ţară care răsuflă uşurată

Din Bulgaria, preşedintele Rosen Plevneliev a declarat că nu este clar dacă ţara sa ar fi avut de pierdut sau de câştigat din South Stream. Sofia a renunţat anterior la două mari proiecte comune cu Rusia, respectiv construirea unei centrale nucleare şi a unui oleoduct care să lege Bulgaria de Grecia.

Putin a nominalizat în special Bulgaria ca piedică în calea dezvoltării South Stream. Îngrijorată că proiectul rusesc va alimenta corupţia în ţările implicate, Comisia Europeană a lansat o anchetă privind licitaţiile din Bulgaria, unde gazoductul ar fi trebuit să iasă pe uscat. Ognian Shentov, preşedintele Centrului pentru Studiul Democraţiei de la Sofia, a spus pentru Financial Times că costurile segmentului bulgăresc al conductei South Stream au fost umflate de la 1,2 miliarde de euro la peste patru miliarde de euro în beneficiul companiilor locale de construcţii.

În Ungaria, ministrul de externe Péter Szijjártó a declarat că ţara sa caută alternative la gazele care ar fi trebuit să vină prin South Stream, una fiind Azerbaidjan.

„Pentru a asigura aprovizionarea pe termen lung cu energie a Ungariei trebuie să căutăm alte oportunităţi, iar printre opţiunile care ies în evidenţă sunt livrările de gaze din Azerbaidjan spre Europa Centrală prin Coridorul sudic“, a spus Szijjártó, citat de agenţia MTI. Coridorul sudic de gaze menţionat de ministru ar urma să aducă combustibil din Asia Centrală şi Orientul Mijlociu în Europa prin Turcia şi Grecia. Gazele azere ar trebui să intre în Europa din 2019 prin Conducta Trans-Adriatică (TAP).

Cu sfidarea criticilor venite de la Bruxelles, premierul ungar Viktor Orban a promis că Ungaria va începe să construiască secţiunea locală a South Stream anul viitor. Toate statele est-europene implicate în South Stream au primit discounturi pentru gazele ruseşti.

Ucraina este poate singura ţară pentru care anunţul lui Putin a fost o uşurare.

„Anularea South Stream a fost făcută din motive economice, ascunse în spatele unor explicaţii economice“, a spus Andrii Tiurin, director la compania nucleară ucraineană Energoatom. Principalul scop al South Stream era ca gazul rusesc destinat UE să ocolească Ucraina.

Miniştrii energiei din Grecia, Cipru şi Israel vor discuta cu reprezentanţi ai UE săptămâna viitoare pentru a promova un plan pentru construirea unui gazoduct care să lege de Europa bogatele câmpuri de gaze nou descoperite în estul Mediteranei – Bazinul Levantin, potrivit EurActiv. În această regiune fac deja explorări compania americană Noble Energy şi cea italiană Eni.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Urmează ZF Bankers Summit'24