De cele mai multe ori, singurele lucruri pe care le ştiu străinii despre România sunt Dracula, Hagi şi Nadia. Dacă primul este un personaj fictiv inspirat din Vlad Ţepeş, ceilalţi doi au scris istorie în sporturile care i-au consacrat.

Cătălina Stănescu a început să patineze la vârsta de trei ani, când a pus prima dată patinele în picioare alături de părinţii ei.

Piaţa locală a sălilor de fitness are un mare potenţial de dezvoltare, iar rata creşterii anuale atât din punct de vedere business, cât şi din perspectiva noilor membri înscrişi în sălile de sport este mult mai mare faţă de alte pieţe europene. Slaba dezvoltarea a pieţei locale de fitness şi numărul mic de oameni care practică sport în mod constant le oferă astăzi oportunitatea jucătorilor locali să se dezvolte tot mai mult.

Una dintre cele mai mari probleme ale industriei spor­tului din România este faptul că nu există o abordare de business a cluburilor sportive şi a tuturor actorilor din această piaţă. Iulian Haba, fondator al Sport Ad­visor, o agenţie de consul­tanţă pentru sportivi şi businessuri în sport, spune că sportivii au capacităţi antrepre­noriale, însă temerile apar atunci când e vorba de partea administrativă.

Echipa naţională de fotbal a României s-a calificat pe primul loc în grupă la EURO 2024 după ce a învins Elveţia cu 1-0 în meciul disputat pe Arena Naţională din Bucureşti. Calificarea la Campionatul European din 2024 readuce România în cel mai important turneu de fotbal din Europa după ce echipa naţională nu a mai participat din 2016. Meciul disputat pe Arena Naţională a fost urmărit din tribune de peste 50.000 de oameni.

Problemele economice şi contracţia consumului nu îi determină pe oameni să renunţe la abonamentele la sălile de fitness, însă aceştia sunt mai atenţi când vine vorba de promoţii şi preferă să renunţe la servicii extra precum antrenorul personal.

Vlad Prioteasa, fondatorul clubului de înot One Swimming din Bucureşti, spune că cea mai frecventă greşeală în predarea înotului este faptul că antrenorii se concentrează pe a-i face fericiţi pe părinţi, cei care plătesc cursurile, nu să se concentreze pe nevoile copiilor.

De la 5 ani, Maria Smaranda practică patinajul artistic, iar la 7 ani a participat la primul său concurs. În prezent, ea participă la competiţii atât pe role, cât şi pe gheaţă

Simona Oţel este marketing managerul clubului de baschet U-BT Cluj, fiind pe această poziţie încă din 2019. În România există puţine cluburi sportive care să aibă un departament de marketing care să contribuie la dezvoltarea clubului, conceptul de marketing sportiv este mult prea puţin răspândit în România şi mult prea puţin înţeles.

Primăriile din Braşov şi Sibiu investesc milioane de euro în construirea unor facilităţi sportive care să le permită oamenilor din zonă să facă sport în aer liber. Facilităţile sportive din marile oraşe lipsesc în cele mai multe cazuri, astfel că nevoia unor astfel de investiţii este cu atât mai mare.

De la 5 ani, Maria Smaranda practică patinajul artistic, iar la 7 ani a participat la primul său concurs. În prezent, ea participă la competiţii atât pe role, cât şi pe gheaţă

De la 5 ani, Maria Smaranda practică patinajul artistic, iar la 7 ani a participat la primul său concurs. În prezent, ea participă la competiţii atât pe role, cât şi pe gheaţă

Una dintre cele mai mari probleme are industriei sportive locale este faptul că nu reuşeşte să aibă afaceri profitabile şi deci o putere semnificativă de dezvoltare a businessului. Cristian Gheorghe, fondatorul Sports Business Academy, este de părere că un prim pas pentru a ajunge la businessuri profitabile în sportul românesc este abordarea evenimentul sportive din perspectiva de divertisment, prin crearea unor show-uri din evenimentele sportive, pe modelul american.