♦ În Galaţi sunt circa 310.000 de persoane apte de muncă, dintre care doar 150.000 sunt ocupate şi doar 10.000 figurează ca şomeri ♦ „Din restul de 150.000, o parte a migrat, foarte mulţi lucrează la negru, în special în agricultură şi în construcţii şi sunt foarte mulţi ocupaţi în mici afaceri familiale, fără carte de muncă“. De ce nu sunt înregistraţi ca şomeri? Situaţia este valabilă în întreaga ţară.
Un studiu asupra pieţei muncii din Galaţi relevă că din 310.000 de persoane apte de muncă, adică cu vârsta cuprinsă între 16 şi 64 de ani, 150.000 lucrează, însă doar 10.000 figurează în evidenţele Agenţiei Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă ca fiind în căutare a unui loc de muncă. Despre restul de 150.000 este o nebuloasă.
Studiul comandat de fundaţia germană Friedrich Ebert Stiftung pentru a obţine o imagine de ansamblu asupra pieţei muncii din judeţul Galaţi şi a identifica necesarul pieţei de muncă din judeţ pentru a obţine fonduri din Programul Operaţional Tranziţie Justă a scos la lumină anomaliile pieţei muncii din judeţ, că şomajul oficial din judeţ este fals. Programul Tranziţie Justă este un program special al UE de finanţare directă a celor mai afectate judeţe de tranziţia spre o economie verde. Pentru realizarea studiului, cele două cercetătoare au intervievat 100 de persoane şi au petrecut două luni în judeţul Galaţi.
Astfel, studiul realizat de Eliza Barnea, coordonator campanie Tranziţie Justă pentru Bankwatch România, şi Corina Murafa, lector universitar şi expert independent în politici energetice, a scos la iveală că şomajul real din judeţul Galaţi este de circa 50%, ci nu de 6%, cât arată statisticile oficiale.
„Din restul de 150.000, o parte a migrat, recensământul recent nu dă întrutotul măsura acestei migraţii, sunt foarte mulţi care lucrează la negru, în special în agricultură şi în construcţii. În acelaşi timp, sunt foarte mulţi ocupaţi în mici afaceri familiale, iarăşi fără carte de muncă, deci nu figurează ca fiind angajaţi. Practic, avem de-a face în România cu o vastă economie informală pe care statisticile nu ne-o arată, dar pe care o vedem cu ochiul liber când ne uităm la nivelul de trai din anumite locuri din România comparativ cu ce ne spun cifrele”, a spus Corina Murafa în cadrul emisiunii de business ZF Live.
Mai mult, dintre cei 10.000 de şomeri de la nivelul judeţului Galaţi, în jur de 1.000 sunt şomeri indemnizaţi şi restul de 9.000 sunt şomeri neindemnizaţi, majoritatea aflându-se în mediul rural. Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă este ineficientă şi nu are aderenţă la piaţa muncii din punctul de cererii sau al ofertei. Despre pregătirea de la nivelul AJOFM şi cât de bine este conectată instituţia la realitatea pieţei muncii din judeţ, Eliza Barnea spune că pregătirea practică pentru o serie de meserii tehnice de care depinde această tranziţie energetică este problematică.
„În ceea ce priveşte pregătirea practică, aceasta este extrem de problematică pentru că există o serie de meserii tehnice pe care nu poţi să le înveţi pe hârtie. Această tranziţie energetică va fi dependentă de ele”, a spus ea. Studiul citat arată că bazele de date cu care AJOFM sprijină sectorul privat în identificarea şi recrutarea de forţă de muncă sunt slab populate, că instituţia nu este atractivă pentru angajatori ca sursă de identificare şi activare de forţă de muncă. De altfel, fenomenul este unul prevalent la nivel naţional, unde, conform evaluărilor experţilor intervievaţi, există circa 1,5 milioane de persoane neocupate care nu vin la AJOFM.
„De altfel, din cele 12 persoane aflate în căutarea unui loc de muncă cu care am derulat interviuri de profunzime, 80% nu apelaseră la serviciile AJOFM, deşi ştiau ce oferă aceasta.”
Una dintre persoanele intervievate în studiu, o femeie de 46 de ani, spune că oferta AJOFM este foarte redusă, în cea mai mare parte este pentru muncitori necalificaţi.
„Nu te contactează, nu îţi răspund”, a spus un bărbat în vârstă de 37 de ani.
Harta şomajului la nivelul judeţului Galaţi prezentat în studiul citat arată că în aproape toate localităţile numărul de şomeri înregistraţi la AJOFM a scăzut de la peste 33.000 în 2010 până la 12.000 în 2020 şi puţin peste 10.000 în prezent.
În ceea ce priveşte cursurile de formare profesională, Eliza Barnea spune că a observat câteva obstacole sistemice atât în atragerea beneficiarilor, cât şi în organizarea cursurilor şi corelarea acestora cu nevoile pieţei muncii.
„Respondenţii noştri au vorbit în principal despre slaba pregătirea formatorilor, despre accentul pus pe componenta teoretică pentru că, deşi pregătirea practică este o obligaţie a furnizorilor de programe de formare, în realitate nu se întâmplă sau este prost organizată. De asemenea, există această inadecvare a mecanismelor de mediere şi consiliere.”
Despre Programul Operaţional Capital Uman (POCU), unul care ar trebuie să fie o sursă importantă de investiţii pentru ocuparea forţei de muncă, educaţie, lupta împotriva sărăciei şi sprijinirea serviciilor sociale, programul care are finanţare de aproximativ 5 mld. euro, persoanele intervievate în studiu cred este o gaură neagră.
„POCU-rile sunt o pierdere de bani. Problema sunt furnizorii. Vin la examen? Au foile de prezenţă? Dau examenul? Asta e ceea ce se verifică. Furnizorii doar mănâncă banii, iar AJOFM face verificări doar pe hârtie. Plus că nu sunt atractive. ş…ţ Ai avut recalificarea pentru Secţiunea C: cursurile de formare profesională 11 cursurile de formare profesională NEETs. A fost mai mult în acte. Primul lucru de care un NEET are nevoie este îndrumarea”, a spus un reprezentant a unei instituţii publice, citat de studiul „Tranziţie energetică justa pentru comunităţi: De la risc la oportunitate. Studiu de caz: Judeţul Galaţi”
Astfel, cursurile organizate de către furnizori privaţi, în special prin fonduri europene, sunt văzute ca “o afacere“, utile “doar pentru diplomă“, în timp ce cursurile oferite de AJOFM sunt percepute ca fiind insuficient de variate, lipsite de finalitate, dedicate muncitorilor necalificaţi.
„Cursurile de formare sunt bani cheltuiţi prost, oamenii iau fonduri europene şi apoi îşi vând firma. Plus că am învăţat oamenii să participe la cursuri doar pentru subvenţie, i-am condiţionat fără să îi ajutăm să înţeleagă valoarea muncii”, a spus un reprezentant al unui sindicat pentru studiul citat.
Eliza Barnea, coordonator campanie Tranziţie Justă pentru Bankwatch România
