♦ Bogdan Neacşu, CEC Bank: Antreprenorii României se pregătesc pentru ciclul de dezvoltare şi nu stau să îşi pună probeleme structurale precum inflaţia sau dobânzile ♦ Remus Aurel Benţa, CEO Daw Benta: Atunci când există predictibilitate şi nu există o modificare a legilor, schimbarea fiscalităţii, a taxelor îţi dă o anumită relaxare şi ai un anumit apetit de a face investiţii ♦ Anca Megan, CFO Azomureş: Din păcate noi nu suntem anul acesta dintre cei care contribuie la PIB-ul României ♦ Am fost nevoiţi să oprim activitatea o foarte lungă perioadă în anul 2022 ♦ Dan Burian, CEO Electroplast: Anul acesta ne-am reinventat din perspectiva portofoliului de produse, al conceptului de proces pe care îl avem în intern ♦ Practic am pus bazele unei activităţi pe care noi o vedeam în 2023-2024 şi asta ne dă optimismul.
Există businessuri care şi-au dovedit deja rezilienţa şi care au dat dovadă de capacitatea de a se adapta, dar în continuare principalele provocări pe care antreprenorii le văd la orizont sunt energia electrică, gazul, materiile prime şi resursa umană, iar industriile care sunt mari consumatoare de energie se confruntă deja cu probleme, chiar blocaje ale activităţilor. Acestea au fost câteva din concluziile discutate de reprezentanţii mediului antreprenorial şi bancar prezenţi la conferinţa ZF Investiţi în România, proiect al Ziarului Financiar şi CEC Bank, organizată la Târgu-Mureş.
Bogdan Neacşu, director general al CEC Bank, a explicat în cadrul conferinţei de la Târgu-Mureş că, prin creşterea de peste 20% a finanţărilor înregistrată de sistemul bancar anul acesta comparativ cu anul trecut, înseamnă că există proiecte, apetit şi industrii care pot absorbi aceste investiţii pe termen lung şi scurt.
„Antreprenorii României se pregătesc pentru ciclul de dezvoltare şi nu stau să îşi pună probleme structurale precum inflaţia sau dobânzile. Pentru noi, partea de resurse umane şi energia joacă un rol mai important decât costul banilor. Din păcate în acest moment preţul banilor nu ţine de un efect intern al României, ci mai degrabă sunt efecte externe importate, care influenţează toate aceste lucruri“, susţine Neacşu.
El a mai adăugat că firme precum Electroplast, care a anunţat o creştere semnificativă a cifrei de afaceri atât pentru anul 2022, cât şi pentru anul viitor, sunt businessuri care şi-au dovedit deja o rezilienţă în aceste momente şi au dovedit că au capacitatea de a se adapta.
Din perspectiva lui Dan Burian, CEO Electroplast, anul 2022 este practic cel mai bun din istoria de 30 de ani a companiei, estimând o cifră de afaceri de 130 mil. lei la finalul anului, în creştere cu 40% faţă de anul trecut, iar pentru anul 2023 estimările sunt de o creştere cu 18-20%: „Electroplast este un jucător al sectorului materialelor de construcţii, dar şi al energiei, suntem practic la intersecţia dintre cele două. Am avut un 2022 excepţional, practic cel mai bun din istoria de 30 de ani a companiei. Cred că vom termina cu cifra de afaceri de
130 mil. lei, înseamnă undeva la 40% peste anul trecut. Nu vine neapărat din preţ, avem şi 30% peste anul trecut din volum. Anul acesta ne-am reinventat din perspectiva portofoliului de produse, a conceptului de proces pe care îl avem în intern. Practic am pus bazele unei activităţi pe care noi o vedeam în 2023-2024 şi asta ne dă optimismul. Vedem un 2023 pe care îl bugetăm acum la undeva la 18-20% peste anul acesta“.
Pe de altă parte, Anca Megan, CFO Azomureş, cel mai mare consumator de gaze naturale din ţară şi principalul producător de îngrăşăminte din România, a explicat că aproape toată industria, care este mare consumatoare de energie, se află într-o situaţie similară cu cea pe care o traversează Azomureş, respectiv încetarea sau reducerea semnificativă a activităţii din cauza unui cost foarte mare al energiei.
„Din păcate noi nu suntem anul acesta dintre cei care contribuie la PIB-ul României. Am fost envoiţi să oprim activitatea o foarte lungă perioadă din anul 2022. Am avut destul de multe discuţii la nivel de Guvern privind modul în care am putea implementa cadrul de criză temporară în România cu scopul de a susţine industriile care sunt mari consumatoare de energie. Nu suntem singurii în situaţia aceasta. Cam toată industria, mare consumatoare de energie, se chinuie cu costurile energiei şi este clar că nu putem transfera costurile acestea către consumatorul final. În cazul nostru sunt fermierii. Azomureş produce cam 50% din îngrăşămintele necesare României, iar în momentul de faţă nu am produs aproape nimic pentru anul acesta“, a explicat Anca Megan.
Remus Aurel Benţa, CEO al Daw Benţa, este de părere că atunci când vorbim despre economia unei ţări, lucrurile devin mai complexe pentru că trebuie analizate toate conexiunile şi interdependenţele care sunt influenţate de politicile de stat şi care ajung să influenţeze factorii din domeniul economic. Cu toate acestea, Daw Benţa se numără printre norocoşi pentru că industria materialelor de construcţii a avut o creştere în ultimii ani.
„Daw Benta se numără printre norocoşi pentru că industria materialelor de construcţii în ultimii ani a avut o creştere, iar cererea ne face să fim optimişti. Ne confruntăm cu creşterea preţurilor atât la energie, la materiile prime. Mai mult decât creşterea preţurilor ne confruntăm cu lipsa materiilor prime. Cred că firmele româneşti sunt influenţate în mod direct de deciziile luate de Guvern. Atunci când există predictibilitate şi nu există o modificare a legilor, schimbarea fiscalităţii, a taxelor îţi dă o anumită relaxare şi ai un anumit apetit de a face investiţii“, susţine Remus Benţa.
Deşi îngrijorările antreprenorilor se duc în mare parte către zona de energie, la care se adaugă şi probleme precum lipsa materilor prime sau lipsa resursei umane, Ionuţ Lianu, Director Trezoreriei CEC Bank, a explicat că energia este o provocare temporară.
„Dacă ne uităm la costurile majorităţii surselor de energie ele nu au crescut. Mecanismul prin care se stabileşte preţul energiei pe piaţa europeană porneşte de la resursa marginală, care în situaţia noastră este gazul, care practic în momentul de faţă este o armă. Ce vedem acum este o criză într-adevăr şi va fi critic momentul T1/2023. Va fi critic pentru că suntem acum într-un scenariu pentru care nimeni nu a planificat acum un an, respectiv absenţa aproape totală a gazelor ruseşti de pe piaţa europeană, plus restricţii de cantităţi de la OPEC pe piaţa petrolului. Dată find situaţia, există deja o serie de acţiuni la nivelul ţărilor din Uniunea Europeană prin care se caută alternative“, susţine Ionuţ Lianu.
El a mai adăugat că probabil preţul la gaz va fi mai mare decât a fost acum un an, dar va ajunge probabil mult mai mic decât ce vedem acum. În ceea ce priveşte inflaţia din România, care a depăşit uşor 15%, aceasta va scădea odată cu trecerea şocului de la preţurile la energie, iar în final va duce şi la o scădere a dobânzilor.
„Mă aştept ca preţul gazului să fie în concordanţă cu preţurile dintr-o piaţă internaţională în care gazul este relativ uşor de transportat şi injectat în reţelele de gaz ale ţărilor, aşa cum este petrolul. Gazul este foarte mult regionalizat în momentul de faţă ca şi consum, iar Europa suferă acum pentru că nu are suficiente terminale pentru a primi gaz lichefiat. În mod normal când acest şoc al preţurilor la energie va trece şi inflaţia inevitabil va scădea şi acesta este scenariul nostru de bază, şi dobânzile vor scădea. Anul viitor, conform estimărilor economiştilor noştri, vedem o inflaţie în jur de 10%, posibil mai jos, posibil mai sus, depinde foarte mult de reacţiile pe care le vom avea pe parcurs“, a mai explicat Ionuţ Lianu.
Bogdan Neacşu, director general, CEC Bank
► Pentru noi, partea de resurse umane şi energia joacă un rol mai important decât costul banilor. Din păcate în acest moment preţul banilor nu ţine de un efect intern al României, ci sunt efecte externe importate care influenţează toate aceste lucruri.
► Probabil că decizii importante care trebuie să vină pe finalul lunii octombrie sau noiembrie vor da o claritate asupra pieţei de energie şi cea a gazului.
► Sunt segmente precum marea industrie, construcţiile, agricultura, IT, logistica care merg foarte bine şi care vor merge foarte bine în continuare din punctul nostru de vedere. Ca sector bancar ne pregătim în permanenţă de ce urmează. Avem foarte multă lichiditate la ora asta şi ne uităm cum să plasăm această lichiditate cu prioritate în economia reală.
► Atâta timp cât investiţiile străine directe în sectorul bancar contribuie cu peste 3 mld. euro, este o cifră semnificativă, chiar dacă ne aflăm în faţa unor indicatori care pot anunţa o criză sau disturbări semnificative de la un segment la altul.
► Ne interesează foarte mult ce este sub umbrela PNRR pentru că acei bani care vin de la Uniunea Europeană, pe lângă faptul că pot reprezenta o componentă importantă în ce înseamnă rezerva valutară şi practic rezilienţa noastră ca ţară pe anumiţi indicatori macroeconomici, reprezintă o sursă foarte bună de finanţare a economiei reale.
► Dacă problema energiei nu se va soluţiona într-o zonă favorabilă, trebuie să manifestăm noi în primul rând prudenţă pentru că nu poţi finanţa un segment care are o problemă pentru că ajungi să creezi o problemă mai mare.
► Rolul nostru nu este să creăm probleme sociale sau de altă natură pe anumite segment, de aici o să manifestăm prudenţă crescută. Nu mai antrenăm atât de mult creditarea persoanelor fizice. Nu ca să nu mai antrenăm consumul sau piaţa de real estate, ci pur şi simplu să nu creăm o problemă socială. În România partea bună este că nu vorbim de o intermediere financiară semnificativ ridicată.
Anca Megan, CFO, Azomureş
► Din păcate noi nu suntem anul acesta dintre cei care contribuie la PIB-ul României. Am fost nevoiţi să oprim activitatea o foarte lungă perioadă în anul 2022.
► Am avut destul de multe discuţii la nivel de guvern privind modul în care am putea implementa cadrul de criză temporară în România cu scopul de a susţine industriile care sunt mari consumatoare de energie. Cam toată industria, mare consumatoare de energie, se chinuie cu costurile energiei.
► Azomureş produce cam 50% din îngrăşămintele necesare României, iar în momentul de faţă nu am produs aproape nimic pentru anul acesta. Anul viitor nici pentru partea de agricultură nu vedem ca situaţia să fie una foarte bună. Încercăm să ajutăm prin importuri, dar Azomureş nu este o platformă care să se susţină printr-o astfel de activitate.
► În continuare aşteptăm o intervenţie din partea guvernului privind preţul la gaz. Este destul de uimitor că sunt pasivi la nivelul industriei consumatoare, mai ales în condiţiile în care România produce 80% din gazul consumat de România, la fel şi pe partea de energie electrică.
► Agricultura românească se va baza pe importuri, dar există o limitare a capacităţii de import. Din punctul nostru de vedere, anul viitor nu vor fi suficiente îngrăşăminte pentru nevoile agriculturii româneşti.
► Următoarea provocare este finanţarea pentru că băncile devin reticente în a finanţa o companie care nu produce, prin urmare vom avea de rezolvat încrederea cu băncile pentru ca atunci când vom putea reporni să ne asigure capitalul de lucru pentru repornire.
► Lucrăm la scenarii şi suntem pe modul de aşteptare. Deocamdată există o tendinţă de scădere, dar preţul este încă ridicat şi nu permite o reluare a producţiei.
► Sunt ajutoarele de stat care pot fi date prin cadrul creat de Uniunea Europeană, dar Guvernul României nu a considerat necesar să analizeze în detaliu acele opţiuni şi să vină cu soluţii pentru marii consumatori, deşi deschidea destule oportunităţi de a ajuta industria consumatoare.
Remus Aurel Benţa, CEO, DAW BENŢA
► Dacă vorbim despre economia unei ţări lucrurile devin mai complexe pentru că trebuie analizate toate conexiunile şi interdependenţele care sunt influenţate de politicile de stat şi care influenţează factorii din domeniul economic.
► Daw Benţa se numără printre norocoşi pentru că industria materialelor de construcţii în ultimii ani a avut o creştere, iar cererea ne face să fim optimişti. Ne confruntăm cu creşterea preţurilor atât la energie, cât şi la materiile prime. Mai mult decât creşterea preţurilor ne confruntăm cu lipsa materiilor prime.
► Cel mai important capital de care avem grijă şi pe care încercăm să-l menţinem, să-l motivăm este resursa umană şi încercăm să ţinem echipa motivată, chiar să mai atragem oameni valoroşi.
► Am luat măsuri prin planuri de afaceri adaptate la realitate şi în primul rând am avut grijă de partenerii şi clienţii noştri, în sensul în care creşterea preţurilor pe care am primit-o de la furnizorii de materii prime nu am transferat-o integral către ei, chiar dacă înseamnă diminuarea profitului pe termen scurt.
► Cred că firmele româneşti sunt influenţate în mod direct de deciziile luate de guvern. Atunci când există predictibilitate şi nu există o modificare a legilor, schimbarea fiscalităţii, a taxelor îţi dă o anumită relaxare şi ai un anumit apetit de a face investiţii.
► Calitatea unui lider pentru vremuri de genul acesta este să fie un bun manager pentru echipa sa şi să găsească soluţiile potrivite pentru ce îi vine în faţă.
► Oamenii, materiile prime, costul banilor (dobânzile) ar fi principalele provocări.
Mircea Solovăstru, membru în comisia de admitere la tranzacţionare a Bursei de Valori Bucureşti
► Piaţa de capital alături de sectorul bancar este principalul finanţator al economiei şi companiilor româneşti. Bineînţeles există diferenţe. Ce poate să facă piaţa de capital la modul concret? Cred că toată lumea astăzi are nevoie de ceva ferm care să se pună în aplicare a doua zi. Emisiunea de obligaţiuni şi cea de acţiuni, în frunte cu consultantul antreprenorilor pot să găsească soluţii de finanţare a societăţilor sau a proiectelor.
► Cel mai important proiect pe care îl are Bursa şi cea mai mare investiţie făcută este în Contrapartea Centrală, o companie care a luat fiinţă în 2019, care se află în ultima fază de întocmire a dosarelor pentru a putea fi depuse la ASF spre autorizare, care se va întâmpla în trimestrul 4 din 2022, iar în semestrul 1 al 2023 sperăm să iasă autorizaţia de la ASF, urmând ca în semestrul 2 din 2023 să devină şi operaţională.
Virgil Zahan, CEO, Goldring
► Majorările de dobânzi de către trezoreria americană sunt consistente şi asta face ca fluxurile de numerar să meargă în acea zonă mai mult, dovadă este şi întărirea cursului euro/dolar, iar aceste titluri de stat sunt considerate investiţii cu grad de risc zero. Noi trebuie să înţelegem că dacă vrem să atragem investiţii în zonă, trebuie să fim atractivi.
► Atractivitatea pentru un investitor, fie investitor de retail sau instituţional, se calculează în preţ. Atunci trebuie să vedem cum facem ca preţul achiziţiei sau investiţiei pe care un potenţial investitor care ar veni în zona noastră să o facă să fie mai redus ca în celelalte pieţe ca să compenseze diferenţa de dobândă.
► Avem un mare noroc cu digitalizarea, altfel mulţi dintre noi am fi fost forţaţi să ne deplasăm în altă parte să căutăm investitori. Noi am reuşit să digitalizăm cam toate procesele în atragerea de investitori sau în relaţia cu investitorii şi ne permitem să rămânem în Târgu-Mureş, să încercăm să facem de aici ceva, dar ne adresăm permanent companiilor din întreaga ţară.
Dan Burian, CEO, Electroplast
► Electroplast este un jucător al sectorului materialelor de construcţii, dar şi al energiei, suntem practic la intersecţia dintre cele două. Am avut un 2022 excepţional, practic cel mai bun an din istoria de 30 de ani a companiei. Cred că vom termina cu cifra de afaceri de 130 mil. lei, înseamnă undeva la 40% peste anul trecut. Nu vine neapărat din preţ, avem şi 30% peste anul trecut din volum.
► Am trecut şi prin greutăţi, am făcut un întreg program de optimizare şi reconstrucţie operaţională şi financiară. La ora aceasta avem roadele acestui program, este important momentul în care suntem, dar mai importantă este direcţia în care mergem. Când ne uităm la viitor vedem mai multe incertitudini decât siguranţă.
► Anul acesta ne-am reinventat din perspectiva portofoliului de produse, al conceptului de proces pe care îl avem în intern.
Caius Bulea, director general, Betak
► Suntem activi în trei mari domenii de activitate. Unul ar fi în infrastructura de energie electrică. Noi producem componente de priză de pământ. Producem de asemenea sisteme de paratrăsnete, conductori şi electrozi de împământare. Suntem activi în domeniul infrastructurii rutiere, suntem producători de parapeţi de protecţie stradală, de protecţie pietonală şi de biciclete. Suntem de asemenea şi producători de confecţii metalice. Activăm pe două pieţe, în Austria şi Suedia. În Suedia facem pontoane pentru ambarcaţiuni mici, private.
►Toate produsele noastre sunt zincate termic. Cu acest lucru am început activitatea în 1995. Am ajuns la 125 mil. euro pe an cifră de afaceri.
► În opinia mea top 5 provocări este de 5 ori energia, mai exact existenţa energiei.
Ionuţ Lianu, director trezorerie, CEC Bank
► Eu cred că problema energiei este o provocare temporară pe care o avem acum. Dacă ne uităm la costurile majorităţii surselor de energie ele nu au crescut.
► Inflaţia în România este uşor peste 15%. Există mai multe scenarii, iar de obicei într-o criză contează foarte mult şi răspunsul, nu neaparat care au fost cauzele care au dus la declanşarea situaţiei.
► În mod normal când acest şoc al preţurilor la energie va trece şi inflaţia inevitabil va scădea şi acesta este scenariul nostru de bază, şi dobânzile vor scădea. Anul viitor, conform estimărilor economiştilor noştri, vedem o inflaţie în jur de 10%, posibil mai jos, posibil mai sus. Depinde foarte mult de reacţiile pe care le vom avea pe parcurs.
► Consensul în piaţă este că mai urmează o creştere de dobânzi. Nu pot să nu observ că şi unele bănci centrale au luat o pauză sau chiar s-au oprit.
Ramona Ivan, director relaţii internaţionale, CEC Bank
► Ne uităm mult la zona de economia verde şi socială în care paşii sunt încă foarte mici. PNRR a început datorită pandemiei COVID şi ne-am dat seama că ce aveam din fonduri structurale şi fonduri europene în general era insuficient pentru că pandemia ne-a arătat că trebuie să mergem foarte mult pe digital şi eficienţă energetică.
► Lucrurile merg bine şi în ceea ce priveşte mediul privat, mare parte este reprezentat de instrumente financiare de garantare şi Fondul European de Investiţii deja a lansat selecţia de intermediari financiari. CEC Bank a aplicat şi noi zicem că în luna noiembrie când se va semna oficial vom fi selectaţi oficial. Din câte ştiu o să fie o absorbţie de 100%. Vedem partea mai puţin plină a paharului, dar sunt semnale bune cel puţin pe mediul privat.
► Antreprenorii, la început, trebuie să investească în educaţie şi pregătire. La fonduri europene şi PNRR se vorbeşte de creşterea competitivităţii, de inovare, business sustenabil, business care din punctul de vedere al eficienţei energetice să însemne ceva, adică o reducere a costurilor, şi undeva pe acolo este calea dacă vorbim de retehnologizare şi industrializare.
