Eveniment

FMI crede că România va ajunge la ritmuri de creştere economică de peste 3% abia în anul 2017

FMI crede că România va ajunge la ritmuri de creştere...

Autor: Claudia Medrega

06.10.2013, 20:03 781

Economia va înregistra anul viitor o creştere de 2,2%, iar avansul PIB nu va depăşi 3% decât în 2017, apariţia unor noi tensiuni politice în perioada premergătoare alegerilor din 2014 urmând să afecteze încederea investitorilor şi a consumatorilor, iar neimplementarea reformelor structurale ar putea conduce la o traiectorie mai modestă de creştere economică, avertizează FMI.

Economia va avansa anul viitor cu 2,2% în ipoteza creşterii cererii interne, susţinută de o absorbţie mai bună a fondurilor UE şi o revigorare a creditării sectorului privat, în timp ce îmbunătăţirea mediului extern va determina creşterea în continuare a exporturilor, anticipează specialiştii FMI. „Perioada premergătoare alegerilor europarlamentare (vara 2014) şi alegerilor prezidenţiale (sfârşitul anului 2014) oferă o fereastră de oportunitate pentru reforme. Cu toate acestea, riscurile politice rămân. În particular, anumite interese ar putea duce la tentative de tergiversare a unor reforme structurale deja întârziate, în special cele legate de companiile de stat. Aceste reforme, care includ sectoarele de transport şi energie, sunt critice având în vedere că acestea ar putea impulsiona investiţiile şi creşterea economică“, potrivit raportului FMI prezentat board-ului instituţiei, care a aprobat la sfârşitul lunii septembrie un nou acord stand-by cu România.

FMI a remarcat că PIB-ul nu a revenit încă la nivelul anterior crizei, cu toate că România a redus dezechilibrele fiscale şi de cont curent mari. În ciuda împrumutului uriaş de aproape 20 mld. euro contractat în 2009 de la finanţatorii externi, PIB-ul real nu a reuşit în cinci ani să revină la nivelul din 2008, urmând să recupereze, probabil, abia anul viitor nivelul PIB-ului anterior crizei. Anul trecut economia a crescut cu 0,7%, iar pentru acest an majoritatea estimărilor indică un avans al PIB în jur de 2%.

Pe lângă scenariul de bază privind evoluţia economiei, FMI analizează şi un scenariu advers în care recesiunea se prelungeşte şi tensiunile din zona euro revin, ceea ce ar putea afecta exporturile şi ar antrena reducerea în continuare a investiţiilor străine şi accelerarea procesului de dezintermediere în sectorul bancar. În acest scenariu advers, FMI crede că economia României ar creşte cu doar 1,5% în acest an, avansul urmând să fie de numai 0,3% în 2014 şi 2,3% în 2015.

Pe de altă parte, escaladarea tensiunilor politice interne ar putea duce la inversarea unor politici economice, cu riscul nerespectării unor ţinte din program. Totodată, incertitudinile politice ar putea afecta încrederea investitorilor şi a consumatorilor. Iar eşecul implementării reformelor structurale ar putea exacerba blocajele existente şi ar putea să conducă la o traiectorie de creştere economică mai modestă, apreciază experţii de la Washington.

Problemele politice din 2012 au determinat întârzieri în ceea ce priveşte reformele structurale şi ratarea mai multor ţinte din programul cu FMI. Iar programul preventiv derulat în perioada 2011-2013 s-a încheiat cu o întârziere de trei luni şi cu mai multe derogări.

FMI a ţinut să evidenţieze în raportul privind România apariţia unor noi tensiuni politice între premier şi preşedinte în jurul politicilor economice, după o perioadă relativ calmă.

În scrisoarea de intenţie transmisă Fondului pentru noul acord preventiv 2013-2015, Guvernul s-a angajat să îndeplinească mai multe ţinte indicative, de performanţă şi structurale.

Principalele obiective pentru perioada următoare indicate în raportul FMI sunt reducerea durabilă a arieratelor, reforma companiilor de stat, îmbunătăţirea managementului financiar în sectorul public, inclusiv planificarea bugetară pe termen mediu, reducerea creditelor neperformante şi dereglementarea preţurilor la energie.
 

Ţinte structurale asumate de autorităţile române în faţa FMI prin noul acord preventiv. Ce listări a promis statul:

  • Lansarea unei oferte publice iniţiale pentru 15% din acţiunile statului la Romgaz - jumătatea lunii noiembrie 2013.

  • Lansarea unei oferte publice iniţiale pentru un pachet majoritar la Electrica, după majorarea de capital planificată - sfârşitul lunii mai 2014.

  • Lansarea unei oferte publice iniţiale pentru 15% din acţiunile statului la Oltenia, înainte de majorarea de capital planificată - sfârşitul lunii iunie 2014.

  • Lansarea unei oferte publice iniţiale pentru 10% din acţiunile statului la Hidroelectrica, după majorarea de capital planificată - sfârşitul lunii iunie 2014.

  • Începerea publicării unor rapoarte lunare privind arieratele şi măsurile corective luate la nivel central şi local, pe o bază trimestrială - sfârşitul lunii septembrie 2013.

  • Pregătirea pachetului de servicii medicale de bază; definirea implicării sistemului privat în  sistemul sanitar în viitor - sfârşitul lunii septembrie 2013.

  • Pregătirea proiecţiilor financiare pe termen mediu care identifică implicaţiile fiscale ale proiectelor finanţate din fonduri UE, inclusiv cofinanţările necesare, corecţiile financiare şi cheltuielile neeligibile - jumătatea lunii octombrie 2013.

  • Aprobarea unei liste a proiectelor prioritare importante, pe baza unor criterii de prioritizare pentru a ajuta la pregătirea bugetului pentru 2014 - jumătatea lunii octombrie 2013.

  • Numirea unui board profesionist la Hidroelectrica, în conformitate cu prevederile OUG 109/2011 - sfârşitul lunii noiembrie 2013.

  • Aprobarea legislaţiei privind obligaţiunile garantate - covered bonds - sfârşitul lunii decembrie 2013.

  • Operaţionalizarea pe deplin a sistemului de control pentru toate entităţile guvernamentale - sfârşitul lunii iunie 2014.

  • Soluţionarea posibilelor discrepanţe din Codul fiscal şi regulile IFRS cu privire la tratamentul creditelor neperformante vândute, în conformitate cu rezultatele aşteptate în urma declanşării procedurii de încălcare a regulilor CE (infringement) - sfârşitul lunii decembrie 2014.

  • Pregătirea şi publicarea situaţiilor consolidate ale bugetului general pe standardele ESA 95 (primul set de raportări vor fi pentru 2014) şi reconcilierea lor şi cu execuţiile bugetare pe standarde cash - sfârşitul lunii iunie 2015.

Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 07.10.2013

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Urmează ZF Bankers Summit'24