Experţii FMI şi cei ai Comisiei Europene părăsesc mâine România, iar până vineri bugetul ar urma să ajungă în Parlament. Rămâne de văzut la ce compromis ajung autorităţile române cu experţii FMI-CE în legătură cu deficitul bugetar pentru anul 2015.
Autorităţile române au intrat în negocieri la începutul acestei luni cu speranţa majorării ţintei de deficit bugetar cash pentru 2015 de la 1,4% din PIB la peste 2% din PIB. Şi au aflat că ţinta de deficit pe standarde cash este de fapt mai mică, de 0,9% din PIB.
„Dacă acceptăm ţinta de deficit de sub 1% pentru anul viitor trebuie să mărim o taxă importantă. Doar ajustând cheltuielile nu putem face acest lucru. În 2015 ne asumăm şi creşterea suplimentară a unor cheltuieli. Când cobori cu deficitul sub 3% trebuie să mergi pe latura calitativă. Este vorba de reglaje fine. Nu este bine să sacrifici creşterea economică atunci când ea încearcă să meargă pe nişte baze solide“, a declarat la emisiunea de business online ZF Live Dan Armeanu, profesor universitar şi analist economic.
Angajamentul României faţă de Comsia Europeană este legat de deficitul structural, nu de deficitul cash. România şi-a asumat în 2012 angajamentul de a atinge obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO) de deficit structural de 1% din PIB până în 2014, ţinta fiind decalată pentru 2015. Alte ţări europene au negociat termene mai relaxate cu Comisia Europeană pentru a atinge aceste ţinte strânse de deficit.
„Cred că termenele pentru MTO au fost prea optimiste pentru România. Era nevoie de o ajustare mult mai relaxată în această perioadă. Venim după o ajustare foarte dură, a doua din Europa, şi ea a creat dezechilibre în ecoonomie. Este nevoie de timp pentru a le reechilibra şi este greu să te dezvolţi cu un astfel de deficit asumat“, mai spune Armeanu.
La nivelul Uniunii Europene, România a efectuat în perioada 2010-2014 a doua cea mai dură ajustare fiscală structurală după Grecia, ajustarea depăşind 7% din PIB, potrivit Eurostat. Chiar FMI arată într-un raport care analizează ultimul sfert de secol de tranziţie pentru ţările din regiune că România a fost în perioada 2009-2013 printre ţările postcomuniste unde ajustările fiscale au fost cele mai severe, alături de Letonia, Lituania, Rusia şi Slovacia, deficitele bugetare din aceste ţări scăzând cu 5% din PIB sau chiar mai mult în acest interval.
Odată cu venirea crizei financiare şi economice mondiale, România a experimentat doi ani de ajustări dramatice, concretizate în disponibilizări, tăierea salariilor bugetarilor şi majorarea TVA. Măsurile au lovit în consum şi criza a intrat în prelungiri. Au fost doi ani de cădere liberă a economiei, în 2009 şi 2010. După acest declin, economia a revenit pe creştere. Însă redresarea a fost lentă.
România a reuşit să ajusteze în ultimii ani deficitul bugetar în principal prin sacrificarea investiţiilor.
Armeanu apreciază că trebuie să crească cheltuielile cu investiţiile din punctul de vedere al calităţii. „Este bine să ai un controlor care te atenţionează, aşa cum sunt FMI şi CE. Dar trebuie să ai posibilitatea de a face aceste cheltuieli cu investiţiile. În toată Europa este o problemă cu investiţiile, nu se mai fac în economia reală.“
Bugetul pe 2015 ar urma să prevadă foarte clar că nu se adaugă niciun fel de taxă şi impozit şi că se acoperă toate măsurile de creştere economică şi protecţie socială anunţate deja, precum reducerea CAS şi scutirea de impozit a profitului reinvestit, a dat ieri asigurări din nou premierul Victor Ponta. Iar marţi cel târziu se vor finaliza negocierile cu partenerii internaţionali, FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială.
Noua cifră de deficit bugetar de 0,9% din PIB este rezultatul revizuirii unor calcule matematice în urma modificării estimărilor de creştere economică prognozată şi potenţială, precum şi al mutării din 2015 în 2014 a cheltuielilor legate de achitarea unor drepturi de natură salarială câştigate în instanţă.
Excluderea din calculul deficitului a unor cheltuieli mai mari de apărare şi a cheltuielilor pentru cofinanţarea fondurilor europene invocând circumstanţe excepţionale sunt câteva soluţii pe care autorităţile ar putea să mizeze în negocierile cu FMI pentru a ajunge la un deficit bugetar cash mai mare anul viitor. De asemenea, plata în avans a unor drepturi salariale câştigate în instanţă din 2016 şi 2017 în 2015, reducerea concomitent cu prioritizarea şi eficientizarea cheltuielor de investiţii şi ajustarea cheltuielor cu bunuri şi servicii sunt alternative care pot permite un deficit mai mare pe standarde cash.
