Eveniment

Norii de furtună se întind peste economie. Inflaţia i-a scos în stradă pe profesori. Sindicatele sunt în stradă, iar guvernul nu are bani pentru revendicările lor. Pe margine se încălzesc medicii, poliţiştii, angajaţii de la CFR pentru că, daca-i dai unuia, trebuie să le dai tuturor

Norii de furtună se întind peste economie. Inflaţia...

Autor: Iulian Anghel

31.05.2023, 00:08 2382

Deficitul bugetar a ajuns la 1,7% din PIB la doar patru luni din an. Doar în pandemie deficitul la patru luni a fost mai mare, dar atunci am avut cădere economică. Acum avem creştere – 4,7% anul trecut şi o medie estimată de 3% în acest an. Dar inflaţia a fost în 2022 de 16%, iar în acest an va fi, cel mai probabil, de 10%. Cum salariile nu au crescut decât marginal, angajaţii statului şi-au văzut diminuate veniturile salariale cu peste o pătrime. Desigur că situaţia este identică şi pentru angajaţii statului şi pentru cei din mediul privat, doar că primii au sindicate şi, prin urmare, o putere mai mare.

Premierul liberal Nicolae Ciucă l-a demis pe şeful Vămilor Bogdan Mihei şi „a luat act” de demisiile şefului ANAF Lucian Heiuş şi a şefului Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale Sorin Gal.

Dar Heiuş a lăsat la plecare o dare de seamă despre veniturile încasate de ANAF care arată, dintru început, că diferenţa dintre programarea de încasări şi încasările realizate la cinci luni din an sunt de nouă miliarde de lei (1,8 mld. euro, aproape de patru ori mai mult decât revendicările salariale ale profesorilor). Iar execuţia bugetară ianuarie - aprilie, publicată luni de Ministerul Finanţelor, arată şi mai sinistru: deficitul bugetar, în 2023, a ajuns deja, la patru luni, la 27,3 mld. lei (5,5 mld. euro), echivalent a 1,7% din PIB, cu 11 miliarde de lei (2,2 mld. euro) peste aceeaşi perioadă a anului precedent. Adică seamănă cu anii pandemiei când însă economia scădea, nu creştea. Iar azi economia creşte şi, da, o creştere de 3% în acest an ar fi una foarte bună, având în vedere contextul mondial – Germania este, de pildă, în recesiune tehnică, una mică, e drept.

Problema pe care cei din politică nu vor să o discute este felul în care Ministerul de Finanţe a construit bugetul pentru 2023. Veniturile în 2022 au crescut cu 21%, ca urmare a creşterii economice de 4,7%, dar şi a inflaţiei de 16%. Veniturile bugetare au crescut anul trecut cu 80 de miliarde de lei, an/an, din care cel puţin 16 miliarde de lei (din TVA şi accize) au venit din inflaţie.

Dar inflaţia, cea care i-a scos pe profesori în stradă, începe să scadă uşor şi, la fel, creşterea economică nu mai este aceeaşi. Veniturile statului nu scad, dar creşterea nu mai este una de 21%, ca în 2022. Finanţele nu au luat în calcul acest aspect în bugetul pe 2023 şi au mai adăugat o creştere estimată cu două cifre în bugetul din acest an. Şi acum s-au trezit cu un deficit de 27 de miliarde de lei, la doar patru luni din an, ceea ce ar putea duce deficitul bugetar la 5,5%, dacă nu 6% din PIB, deşi ţinta de deficit este de 4,4% din PIB. Problema în privinţa bugetului este că veniturile sunt mereu presupuse, dar cheltuielile angajate sunt mereu obligatorii. De asta guvernul este legat de mâini şi de picioare şi nu are bani pentru profesori.