Şapte ani nu au fost de ajuns pentru a reveni la nivelul consumului din anul de vârf. Bilanţ 2015: Consumul a crescut cu 9%, dar insuficient pentru a ne întoarce în 2008

Cifra de afaceri din co­mer­ţul cu amănuntul, prin­cipalul indicator al consu­mului, încă mai are de recuperat 1,6% pen­tru a reveni la nivelul din 2008, unul dintre cei mai buni ani pentru economia locală, potrivit calculelor ZF.

În anii de boom consumul intern era principalul motor al economiei locale, acesta cedând locul în ultimii ani exporturilor şi agriculturii. În 2015 a revenit însă în prim-plan după ce agricultura a avut un an slab după un 2014 fabulos şi după ce seceta a lovit din plin culturile locale. Exporturile, prin­cipala sursă de creştere economică în 2014, postau la 11 luni (ultimele date dis­ponibile) un plus de 7%.

Astfel, de la consum se aşteaptă să îm­pingă creşterea economică spre 4% în 2015, iar anul acesta să conducă la un avans de 4,1% în calculele guvernului şi între 4 şi 5% conform calculelor macroeconomiştilor.

„Acest lucru (evoluţia bună a consu­mului în 2015 per ansamblu şi pe final de an în special, n.red.) înseamnă că perspectivele pentru creşterea PIB-ului din trimestrul al patrulea s-au îm­bu­nătăţit de la 4,2%, în contextul în care agricultura nu va avea un impact nega­tiv“, spune Silviu Pop, junior eco­nomist în cadrul ING Bank România.

Consumul a crescut anul trecut cu aproape 9%, cel mai puternic avans de după 2008, ultimul an de boom pentru economia locală, susţinut de evoluţia vânzărilor de alimente, băuturi şi tutun, mai ales după 1 iunie când s-a aplicat reducerea TVA.

„Din ceea ce arată statisticile putem spune că reducerea TVA la alimente a avut un efect benefic asupra consumului. Ce e sigur este faptul că a fost o măsură bună de luptă împotriva evaziunii fiscale“, spune şi Gabriel Sincu, director executiv al companiei de audit şi consultanţă fiscală EY România.

În opinia lui, măsurile de natură fiscală care se impun în acest moment sunt cele care să incurajeze investiţiile, iar acest lucru ar însemna o eficientizare a administrării fiscale, eliminarea birocraţiei şi a acţiunilor agresive ale inspectorilor fiscali.

„Altfel, riscăm să pierdem investiţii care ar conduce la o creştere economică sănătoasă, ştiut fiind că o creştere bazată în principal pe consum intern nesustinută de investiţii înseamnă în final îndatorare, dezechilibru al balanţei de plăţi şi probleme mai mari în viitor.“