• Leu / EUR4.9036
  • Leu / GBP5.4789
  • Leu / USD4.5570
Special

Ce duc în spate grecii prin austeritate. Între 1999 şi 2007 datoriile private din Grecia s-au triplat. Din 2007 încoace, povara s-a transferat în datorie publică

Ce duc în spate grecii prin austeritate. Între 1999 şi 2007 datoriile private din Grecia s-au triplat. Din 2007 încoace, povara s-a transferat în datorie publică

Autor: Bogdan Cojocaru

30.06.2015, 20:20 8353

Cele mai răspândite poveşti despre criza datoriilor din Grecia pun mai mult accent pe datoria publică a ţării, adică cea a guvernului, care ar fi fost cuprins de o frenezie a cheltuielilor în anii de după intrarea ţării în zona euro.

În realitate, cea mai rapidă creştere a avut-o, înainte de marea criză mondială, datoria sectorului privat, nu cea din sectorul public. BCE estimează că datoriile private din Grecia au crescut cu peste 217% între 1999 şi 2007.

În aceeaşi perioadă, datoria publică s-a „umflat“ cu doar 13%, scrie revista italiană News­letter for The European Union. Datoria publică, raportată la PIB, a explodat după ce prăbuşirea băncii americane de investiţii Lehman Brothers a declanşat criza financiară globală şi a deteriorat condiţiile macroeconomice în Grecia, ca peste tot în Europa.

Creşterea datoriei private are legătură cu deteriorarea poziţiei comerciale externe a Greciei. Deficitul de cont curent a ajuns la nivelul uriaş de -14% din PIB în 2007. Majorarea acestui deficit înseamnă că Grecia avea nevoie de capital din străinătate pentru plata importurilor. Datoriei externe greceşti i s-a permis să treacă de 120% din PIB (nivelul de 50% din PIB este considerat în general unul alarmant). Nevoia Greciei de importuri era pe măsura creşterii economice. Între 2000 şi 2007, PIB-ul a crescut cu 33%, pe când media la nivelul UE era de 16%. O mare parte din banii împrumutaţi în Grecia în acea perioadă s-au dus pe finanţarea consumului privat. Banii nu au căzut din cer ci au venit de la creditori, de la bănci, care în mod normal ar trebui să ştie să-şi evalueze riscurile. Bănci străine au fost mai mult decât bucuroase să-i împrumute, să-i îndatoreze pe greci, până la venirea crizei. 

 

Euro a erodat competitivitatea exporturilor

Datoria privată creştea pe măsură ce balanţa comercială se deteriora. Aproape 60% din importurile Greciei veneau din zona euro (14% doar din Germania). Cu alte cuvinte, investitorii străini făceau bani pentru că grecii se împrumutau, iar exportatorii străini făceau bani pentru că grecii cheltuiau.

Pentru că avea ritmuri de creştere accelerate, Grecia se confrunta şi cu accelerarea inflaţiei, ceea ce înseamnă că Grecia trecea printr-o apreciere internă în raport cu principalii parteneri comer­ciali. Rezultatul a fost erodarea competitivităţii externe şi creşterea deficitului comercial. Dacă Grecia ar fi avut propria monedă, şi-ar fi putut-o deprecia pentru a îndrepta lucrurile. Apoi a venit criza, făcând evident că datoriile Greciei au ajuns la niveluri nesustenabile, iar investitorii privaţi s-au panicat. Primul lucru care s-a întâmplat a fost că băncile comerciale europene au început să-şi vândă din activele greceşti pentru a ieşi din zona de pericol. Ţările cu cea mai mare ex­punere la Grecia erau Franţa, Elveţia şi Germania.

Apoi, instituţiile care compun aşa-zisa troică a creditorilor internaţionali (ESM, BCE şi FMI) au înlocuit pieţele ca surse de finanţare pentru sectorul public şi privat din Grecia, creditorii privaţi au fost înlocuiţi de aceste instituţii, iar datoria publică a devenit datorie „instituţională“, care se supune nu legii greceşti, ci legilor străine.

 

Băncile străine care au umflat datoria Greciei

Băncile franceze aveau în anul 2011, în Grecia, credite acordate de 57 de miliarde de dolari. Ex­punerea lor s-a redus la 1,8 miliarde dolari în septembrie anul trecut în condiţiile în care Société Générale şi Crédit Agricole şi-au vândut subsi­diarele greceşti - către bănci greceşti - şi obli­gaţiunile guvernamentale din portofolii, potrivit Reuters.

Băncile germane aveau în 2011 o expunere de aproape 24 miliarde de dolari. În toamna anului trecut, expunerea era de 13,5 miliarde dolari. Dintre creditorii germani, cea mai mare expunere, de 15 miliarde de dolari, o are banca de dezvoltare controlată de stat KfW.

Băncile americane aveau în septembrie împrumuturi de 10,6 miliarde de dolari.

Urmează ZF Power Summit 2023
AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9036
Diferență: 0,0633
Ieri: 4.9005
Azi: 4.5570
Diferență: 1,6666
Ieri: 4.4823
Azi: 5.4789
Diferență: -0,2839
Ieri: 5.4945
Azi: 4.9186
Diferență: 0,2241
Ieri: 4.9076