♦ „Sectorul de e-commerce este unul atractiv şi competitiv. Am văzut mulţi jucători intrând în acest sector“ ♦ „Există potenţial de creştere pentru comerţul electronic, dar acest potenţial trebuie stimulat“ ♦ „Consumatorii au bani, consumul merge bine, cred că 2024 va fi un an foarte bun pentru comerţul online per ansamblu“ ♦ „Jucătorii din e-commerce care vor să crească trebuie să investească şi să ţină pasul cu tendinţele de pe piaţă.“
Europa se pregăteşte pentru o creştere polarizată a comerţului online, iar România, Bulgaria şi Ungaria, vor fi ţările care vor înregistra cele mai mari creşteri în zona de e-commerce, a fost una dintre concluziile speakerilor care au urcat pe scenă în cadrul conferinţei ZF eCommerce Summit 2024 - Ce urmează în eCommerce?. Evenimentul, aflat la cea de-a doua ediţie, a fost organizat de Ziarul Financiar în parteneriat cu eMAG, tbi bank, Eli Parks, Genetrix şi ContentSpeed.
„În viitor, va fi o creştere polarizată în Europa a comerţului online. În ţările din Europa Centrală şi de Est creşterea va fi mai rapidă, decalajul ratei de penetrare este încă prezent, nu toate gospodăriile au aceeaşi pondere de comerţ online. România, Bulgaria, Ungaria vor fi ţările din fruntea creşterii comerţului online din Europa Centrală şi de Est“, a spus Marcin Nowakowski, liderul practicii de consum şi retail pentru McKinsey în Europa Centrală, în cadrul evenimentului ZF eCommerce Summit.
El a explicat că sectorul de comerţ online a înregistrat o creştere puternică în urma pandemiei - când oamenii căutau opţiuni mai sigure de a cumpăra diverse produse -, însă, în 2022, e-commerce-ul a început să înregistreze o încetinire a acestei creşteri pe anumite pieţe, dar aceasta s-a dovedit a fi o încetinire temporară. Astfel, în 2023 e-commerce-ul a revenit pe creştere, ceea ce se aşteaptă şi pentru anul 2024.
„Ne aşteptăm ca această creştere să continue, dar cu rate de creştere mai apropiate de valorile pe care le-am văzut înaintea pandemiei. Chiar şi în 2022, când a fost o scădere a cererii în Marea Britanie, Germania şi alte astfel de ţări, Europa Centrală şi de Est a continuat să crească, indiferent că vorbim despre România sau Polonia. Sectorul de e-commerce este unul atractiv, am văzut mulţi jucători intrând în acest sector. E-commerce-ul devine din ce în ce mai competitiv, astfel că jucătorii mari sunt cei câştigători, fie că sunt jucătorii mari de la nivel general sau la nivel specializat“, a mai spus Marcin Nowakowski.
Şi Florin Spătaru, consilier de stat, Cancelaria Prim-Ministrului, consideră că sectorul de e-commerce are în continuare potenţial de creştere, însă, are nevoie şi de o legislaţie care să protejeze consumatorul şi care să ţină pasul cu comerţul electronic.
„Există potenţial de creştere pentru comerţul electronic, dar acest potenţial trebuie stimulat. Cred că această creştere a comerţului electronic ţine foarte mult de schimbările culturale, de modul în care privim comerţul electronic. De altfel, relaţia dintre instituţiile publice şi acest sector trebuie intensificată. Am iniţiat un memorandum pentru a putea discuta într-un cadru interministerial despre acest comerţ electronic“, a spus Florin Spătaru.
De asemenea, şi Tudor Manea, CEO al grupului eMAG, unul dintre principalii jucători de pe piaţa de retail online din regiune, cu o prezenţă puternică şi în Ungaria şi Bulgaria, a spus că jucătorii din e-commerce care vor să crească trebuie să investească şi să fie în tendinţe cu piaţa. El se aşteaptă ca grupul pe care îl conduce să înregistreze o creştere de două cifre în anul 2024.
„Cine vrea să reziste şi să facă bani din businessul acesta trebuie să investească, să urmărească tendinţele, să vadă ce se întâmplă la nivel local. Pentru anul fiscal început ieri, la nivel de grup ne-am propus să avem tot o creştere de două cifre, de două cifre mai mari, peste 11%. Este o cifră mai mare. La nivel de grup avem o combinaţie de businessuri mature şi mai avem şi o serie de start-up-uri unde dezvoltăm din mers, iar mixul lor dă o creştere de două cifre“, a spus Tudor Manea, adăugând că 2024 este un an foarte bun pentru sectorul de e-commerce.
„INS-ul spunea că e-commerce-ul a crescut cu 25% în România. Ambiţia din partea jucătorilor există, şi noi investim, sunt şi alte grupuri care investesc. Consumatorii au bani, consumul merge bine, cred că 2024 va fi un an foarte bun pentru comerţul online per ansamblu şi să vedem ce ne rezervă 2025.“
Consumatorii din zona rurală pot reprezenta unul dintre factorii de creştere pentru sectorul de e-commerce anul acesta, a spus Irina Pencea, General Manager eMAG România şi Senior VP eMAG Bulgaria, Ungaria, România.
„Am observat că generaţiile mai în vârstă au început să cumpere mai mult din online, deci creşte achiziţia online din mediul rural şi practic vedem o democratizare a e-commerceului. Şi am observat o migrare a comenzilor online către weekend, mai ales la easybox. E un trend pe care îl vedem şi asta ne arată creşterea pe zilele spre final de săptămână. Luni, marţi şi miercuri sunt în general zile bune pentru e-commerce, dar cresc comenzile şi în celelalte zile.“
Florin Spătaru, consilier de stat, Cancelaria Prim-Ministrului
► Avem multe lucruri de recuperat când vine vorba despre digitalizare, iar comerţul electronic beneficiază de această educaţie. Poţi face o comandă online, este mult mai uşor să faci plata prin card bancar, să nu foloseşti cash şi să poţi să te dezvolţi.
► Există potenţial de creştere pentru comerţul electronic, el trebuie stimulat. Pe de altă parte, toată legislaţia care protejează consumatorul trebuie adaptată în aşa fel încât să ţină pasul cu comerţul electronic.
Marcin Nowakowski, McKinsey Central European retail and e-commerce practice leader
► Comerţul electronic în Europa de Vest şi de Est a fost un sector dinamic în ultimii ani, cu creştere accelerată, cu stagnare, cu lucruri noi. Comerţul electronic revine la ratele de creştere de dinaintea pandemiei. Am văzut acest lucru în a doua jumătate a anului 2023, vedem asta în 2024. Există mai multe pieţe care au posibilitatea de a depăşi aceste performanţe, în special în Europa Centrală şi de Est.
Cristian Pelivan, director executiv, Asociaţia Română a Magazinelor Online (ARMO)
► Valoarea comenzilor plătite ramburs în 2023 este de 25 mld. lei, adică puţin peste 5 mld. euro. Este mai dificil să estimăm valoarea plăţilor cu cardul, nu avem un instrument precum declaraţia 395. Dacă am estima plata online ca fiind 35% din total şi plata ramburs este 65%, ajungem la 7,2 mld. euro. Suma reprezintă doar ce au vândut companiile româneşti. Putem estima din acest calcul că avem un sector care valorează undeva la 8 - 9 mld. euro, inclusiv bunurile cumpărate extern şi livrate în România.
► În ceea ce priveşte comerţul electronic, INS ne spune că, în 2023, 68% dintre români au efectuat cel puţin o comandă online. Categoria de produse cea mai căutată este cea de modă, haine, accesorii vestimentare şi încălţăminte.
Irina Pencea, general manager, eMAG România şi senior VP eMAG Bulgaria, Ungaria, România
► Categoriile de produse care câştigă teren sunt cele de frecvenţă, asta s-a văzut în ultimele 12 luni, pentru că odată ce cobori costul de transport şi ai livrare rapidă clienţii preferă să cumpere online. Asta se vede în beauty, fashion, cărţi, media, auto, sunt multe categorii unde creşterea a fost peste 10% anul trecut.
► Am observat o migrare a comenzilor către weekend pentru că noi am reuşit să introducem un obicei de livrare în weekend, mai ales la easybox. E un trend pe care îl vedem şi asta ne arată creşterea pe zilele spre final de săptămână. Luni, marţi şi miercuri sunt în general zile bune pentru e-comemrce, dar au început să crească şi celelalte zile din partea a doua a săptămânii.
Tudor Manea, CEO, Group eMAG
► Creşterea depinde şi de ce vinde fiecare. eMAG vinde din multe categorii, noi creştem foarte mult produse în zona de low ASP (average selling price), vindem foarte mult în zona de cărţi, de fashion, de FMCG, acolo vedem creşteri mari deoarece clienţii descoperă aceste produse în online. Odată cu extinderea reţelei easybox în România, aceste produse au devenit e-commerce friendly, înainte nu erau aşa.
► Noi când ne uităm la e-commerce avem următoarea ecuaţie: clienţii vor game mari de produse, preţuri bune, cost de livrare mic, timp de livrare mic. Dacă le faci bine pe toate, dacă adaugi şi servicii financiare cu credit în checkout, creşti.
Stejara Pircan, senior VP, eMAG România, Bulgaria, Ungaria
► Vedem un 2024 cu o dinamică bună, cu un mix de categorii în creştere faţă de anul trecut, iar în zona de marketplace sunt mai multe lucruri la care ne uităm. Unul dintre ele ar fi numărul de selleri pe care reuşim să îi atragem în fiecare lună alături de noi.
► Anul trecut am adus peste 6.000 de companii româneşti nou listate în eMAG marketplace şi vedem în continuare un interes crescut de cereri de listare, ceea ce înseamnă că există fie noi antreprenori care vor să îşi deschidă un business şi încep pe marketplaceul eMAG, fie businessuri mai vechi care îşi dau seama că e important să mai fii prezent pe încă un canal de vânzare. Deci lucrurile arată bine, există interes în continuare.
Lucian Baltaru, CEO, Sameday
► La final de decembrie 2023, noi am avut peste 5.000 de easyboxuri în cele trei ţări în care operăm - România, Ungaria, Bulgaria. Continuăm ritmul de instalări în această regiune. Vom continua să instalăm undeva spre 8.500 de puncte de out of home, parte dintre ele în continuare easybox-uri, spre 2.000. Vom începe şi un proiect nou de puncte de livrare, vom începe cu 1.500 de puncte, în special în Ungaria şi în Bulgaria, unde vrem să câştigăm mai repede acoperire geografică. În total, toată regiunea va avea undeva la 8.500 de puncte la finalul anului. Un punct de livrare este o locaţie shop in shop.
► Pentru a putea creşte, piaţa de comerţ online are nevoie de o infrastructură de livrare. Din păcate, infrastructura de livrare home delivery, cea de curierat tradiţional, este istorie din punctul nostru de vedere.
Cristian Cârjan, senior commercial director, eMAG
► Programul buyback pentru client este un program prin care poţi să-ţi valorifici telefonul vechi. În general, oamenii au telefoane pe care le păstrează sau încearcă să le vândă pe diferite platforme sau prin familie, dar ele încă valorează din ce în ce mai mult, iar în ultimii ani valoarea medie a telefoanelor mobile a crescut cu 50% pe anumite branduri. Brandurile cele mai vândute din piaţă sunt Apple şi Samsung. În ultimii 4 ani, preţul mediu de vânzare s-a dublat, situaţie în care produsele valorează tot mai mult şi e clar că au o valoare bună de revânzare şi după ce le utilizăm.
George Moroianu, cofondator, Flip
► Ratele de buyback din Vest sunt de aproximativ patru ori mai mari decât în Europa în general. De patru ori mai multe terminale sunt aduse înapoi, deci potenţialul în regiune este unul foarte mare pentru noi. Prin acest program, clienţii îşi recuperează, în medie, undeva la 1.800 de lei. Suma variază în funcţie de dispozitivul pe care-l vând.
► Majoritatea clienţilor vând iPhone 11, iPhone 12, iPhone 13, Samsung Galaxy S23 Ultra, vedem un profil mai sus, sunt modele mai noi ale clienţilor eMAG decât ceea ce vedem noi pe fluxul de vânzare.
Diana Ştefan, senior digital manager, Versuni
► În ultimii ani am dezvoltat platforma proprie online, care e un canal de sine stătător. Mai are mult de crescut, dar e o zonă care ne interesează foarte mult, tocmai pentru că ajungem să ne cunoaştem consumatorii mult, mult mai bine şi ne ajută să luăm decizii mult mai rapide, care apoi sunt transmise în tot businessul.
► Metodele de plată suplimentare în online ajută foarte mult şi împing consumatorii spre produsele scumpe. Nu am nişte cifre exacte apropo de asta, dar cu siguranţă există un specific pentru fiecare canal, pentru fiecare retailer pe care îl avem.
Eduard Metea, e-commerce manager, L’Oréal Romania
► Ştiam datele de anul trecut care spuneau că penetrarea comerţului online în România era la jumătate din populaţie, cred că acesta este deja un factor important care să ne arate dimensiunea şi plăcinta în care jucăm. Fiecare tip de business are un mix de canale, rute diferite şi aici este important să ne uităm la fiecare tip de industrie, fiecare domeniu de business, la felul în care businessul respectiv are structura.
► Mai mult, este important să ne uităm şi la ce pare că vine din urmă: digitalizarea, un ritm de creştere mai mare decât cele din alte zone şi putem tinde la o digitalizare şi la un procent de comerţul tradiţional mult mai mari pentru că este clar că mai este loc.
Elena Gheorghe, country manager, GPO, PayU
► La fel de important pe lângă plata în rate, dacă discutăm ce poţi să faci să optimizezi şi să-ţi creşti cifra de afaceri, conform unor comunicări VISA, foarte importante pentru client sunt şi termenii şi condiţiile pe care le pui în site, cât de transparent eşti.
► Dacă vrem să facem comparaţie între comercianţii din România şi cei din afară - China, că tot există acest subiect şi se discută foarte mult - foarte puţini comercianţi şi mă refer la aceia de top, prezintă informaţia transparentă în checkout. Iar la restul de abia dacă găseşti siglele schemelor de card, ceea ce nu este în regulă pentru client. Iar astfel clientul se va duce acolo unde va simţi transparenţă şi încredere.
Andrei Şercanean, VP ecommerce services, eMAG România, Bulgaria, Ungaria
► În urmă cu 10 ani eMAG avea 10% ponderea plăţilor online, iar în 2024, după ce am adăugat pe rând salvare card, plată printr-un singur click, apoi am adăugat My Wallet - toate ne-au dus la 60%. Piaţa încă e la 35%, dar cu serviciile pe care le adaugi în portofoliu poţi creşte mai mult. Noi prin soluţiile construite în My Wallet avem 2 mil. de clienţi eligibili şi ca adopţii se văd în unele categorii creşteri mari - în fashion şi sport, care depăşesc 20% din total. Şi explorăm noi categorii de plată.
► Metodele de plată din My Wallet sunt adaptate la nevoile clienţilor. Limita în My Wallet e acum 4.000 lei, dar săptămâna asta o să creştem limita la 10.000 lei şi vom putea acoperi majoritatea produselor din eMAG, în 12 rate.
Laura Vizir, chief product officer, tbi bank
► Vedem ponderea de plăţi ramburs ca pe un potenţial de a-l transforma mai mult în plăţi digitale. Noi, pe sectorul nostru jucăm foarte mult pe zona de embeded finance şi ne dorim să transformăm cât mai mult din achiziţiile pe care clienţii nu le realizează în zona de rate. Există un potenţial de transformare din cash în soluţii cuantificabile la nivel de piaţă, dar peste potenţialul acesta vedem mult potenţial şi în afară.
► Am avut creşteri foarte mare de la an la an. În 2023 am crescut cu 40% faţă de anul precedent, creştem mai repede decât piaţa tocmai pentru că este un potenţial major. Zona pe care operăm noi este destul de puţin activată.
► Este vorba de educaţie, este vorba de obişnuinţa clienţilor cu aceste metode de plată. Uşor-uşor, după ce le achiziţionează o dată, revin şi o fac din ce în ce mai mult.
Răzvan Faer, şef departament dezvoltare, Transfond
► Este important de ştiut că, începând cu acest an, piaţa românească o să treacă palpabil spre plăţi digitale, în care plata digitală nu va mai fi asociată doar cu un singur instrument, va mai avea la dispoziţie încă unul. Acesta se va numi RoPay în România. Practic, noi propunem pieţei un nou mod de plată electronică bazată pe execuţie instantanee şi pe utilizarea aplicaţiei de mobile banking.
► Pentru toţi comercianţii implicaţi, pentru toate categoriile de clienţi implicate, faimosul interchange fee va fi la bază de 0,1%.
Doina Vîlceanu, director de marketing, Content Speed
► Magazinele online trebuie să facă grupuri de clienţi clar creionate şi cu o strategia de promovare să încerce să îi întoarcă în magazinul lor, fie online sau offline, prin serviciile cu valoare adăugată, nu prin preţuri mai mici. Să folosească aceste metode de branding, fidelizare, de servicii de plată flexibile, cadouri, strategii personalizate. Deci multă atenţie la propriul client şi utilizarea de metode prin care să nu îi pierdem pentru câte un jucător care doar dă în preţ puţin mai mult.
► În contextul inflaţiei şi a altor evenimente de genul acesta, magazinele online au de suferit. Iar pe mine mă interesează să aduc cât mai multe instrumente în platforme pentru ca ele să nu mai depindă de schimbările din piaţă.
Raluca Hăulică, founder & business development manager, Alura
► Noi exploatăm la maximum căile organice de a face advertising, aş puncta aici grupul de Facebook făcut de comunitatea noastră unde postez experienţa mea de antreprenor, dar şi informaţii despre produse, faptul că tocmai ne-am deschis un showroom dedicat produselor din comunitatea noastră şi pentru clientele noastre.
► Dorim să realizăm o experienţă 360, unde nu este vorba doar despre produs, despre pantofi, ci despre lifestyle, despre cum îţi poţi integra produsele în ţinută. Am început să privim produsul nostru ca pe o experienţă în sine, încercăm să comunicăm personal către fiecare tipologie de client în parte, cred că aici am avut de câştigat şi aici s-au văzut rezultatele.
Arthur Rădulescu, fondator şi CEO, MerchantPro
► E important să te poţi diferenţia în primul rând de competiţia din China. Pentru asta cred că nu trebuie să intri într-o bătălie a preţurilor, ci cred că sunt deja mulţi dintre noi care nu se mai uită după cel mai mic preţ, iar criteriile de alegere a produselor sunt deja mult mai variate - dacă ne uităm şi la eMAG. Trebuie să încercăm să oferim un customer service excelent, să creăm o comunitate în jurul brandului, să găsim o nişă pe care să mergem, să încercăm să ne diferenţiem brandul ca imagine, să ne aliniem din punct de vedere etic.
► Mai vedem o nevoie de flexibilitate pentru comercianţi şi asta pentru că trăim o perioadă a schimbărilor. Vedem ce a însemnat AI-ul care a intrat anul trecut şi care întoarce lucrurile cu capul în jos şi de acum încolo ne vom raporta în tot ce facem la AI.
Daniel Nicolae, cofondator şi CEO, Innoship
► Piaţa de e-commerce pare să fie într-o perioadă de cotitură în Europa în sensul în care businessul din China e agresiv şi trebuie să fie un joc de echipă între comercianţi şi autorităţile de reglementare. Întrebarea e dacă guvernele ar trebui să facă ceva sau nu? În Marea Britanie am văzut acţiuni clare ale guvernului în ceea ce priveşte operatorii din China şi probabil ar trebui să ne întrebăm, împreună cu ARMO, să fim mai vocali.
► Sunt categorii de produse unde dificultatea va fi din ce în ce mai mare şi comercianţii vor trebui să renunţe rapid la ele.
Cătălin Macovei, fondator, Truda
► Cea mai mare scădere pe care am avut-o noi, în special datorită promovării agresive ale brandurilor chinezeşti, a fost în zona accesoriilor de telefoane. În principal site-urile acestea mici cu multe lucruri ieftine, acestea sunt cele mai afectate. Dar avem în continuare creşteri mari, în zona de home and garden, iar dacă dăm la o parte produsele mici creşterea e aproape de 35% an la an. Avem în zona de electrocasnice creşteri mari de la an la an. Zona de fashion e aproape identică cu anul trecut.
Dragoş Andronache, head of digital, United Media
► Cred că cel puţin în zona de e-commerce majoritatea comercianţilor tind spre plaformele de performance, precum Google, Meta, Tik Tok, etc. Dar cred că e important ca businessurile să nu pice în capcana asta pentru că oamenii sunt dispuşi să aştepte mai mult sau să plătească mai mult pentru un produs atât timp cât îi atragi într-o comunitate, îi spui o altfel de poveste şi să construieşti în zona asta de «awarness, consideration».
► Principalul factor pentru care un consumator ar schimba retailerul online e preţul în continuare, dar sunt şi alte atribute în top 5 de care retailerii pot profita şi vorbim de calitatea produsului, termenul de livrare, încrederea în acel comerciant şi zona de sustenabilitate.
