ZF 24

Pentru că s-a ocupat mai mult de politică şi stat la televizor în loc de economie, guvernul Ponta are o mare problemă la buget. Finanţele au un minus de 8 miliarde de lei la încasări

Autor: Iulian Anghel, Claudia Medrega

24.10.2013, 22:22 5520

Chiar dacă majorarea cotei unice este socotită teo­re­tică, mediul de afaceri îşi aminteşte de anul 2010 când peste noapte s-a majorat TVA şi s-au redus salariile tot pentru că bugetul nu avea încasări. Orice schimbare a taxelor va lovi în plin economia, care se află în continuare în convalescenţă după cinci ani de criză.

Liderii politici din coaliţia de guvernare - în special liberalii - au infirmat ieri, pe toate tonurile, că discuţia despre majorarea cotei unice de impozitare şi reducerea TVA la 22% ar fi fost una foarte serioasă. A fost o discuţie la o întâlnire a USL, admit ei, dar ar fi fost atât de lipsită de sub­stan­ţă încât vicepremierul Liviu Dragnea sus­ţine că a auzit ceva, dar nu pe de-antregul, pen­tru că era la sfârşitul reuniunii şi su­biectul a fost, aşa, doar evocat. Doar că mi­nimalizând importanţa acelei discuţii, Dragnea a adău­gat ceva care trebuie să-l pună pe gânduri pe ministrul finanţelor, liberalul Daniel Chi­ţoiu, care ieri a susţinut, alături de şeful liberalilor Crin Antonescu, că nu se majo­rează cota unică atât timp cât PNL este la guvernare: nivelul încasărilor buge­tare este, în acest moment, sub cel prog­nozat. Aşadar, arată Dragnea, se simte nevoia ca veniturile bugetare să fie mai mari în 2014, iar premierul Victor Ponta şi PSD - a subliniat apăsat vicepremierul - aşteaptă propuneri în acest sens de la Ministerul de Finanţe, condus de liberalul Daniel Chiţoiu.

ANALIZĂ: Creşterea cotei unice, necesară pentru majorarea salariilor şi pensiilor fără un deficit mai mare. Reacţiile liderilor politici

„Şi noi aşteptăm cu foarte mare interes de la Ministerul Finanţelor Publice să vină cu propuneri, cu analize - de ce nivelul de încasări nu a fost atât de bun - şi cu nişte propuneri serioase de ridicare a gradului de colectare. De acolo aşteptăm şi noi cu interes, şi primul-ministru, şi noi, ceilalţi din guvern, şi ca şi partid, ca PSD, aşteptăm de acolo din zona aia să ne spună cum se măresc veniturile pentru că este o zonă asu­ma­tă din partea aia“, a afirmat Dragnea.

Ponta şi Dragnea îi trimit pe liberali să caute bani dacă nu vor majorarea cotei unice. Ce negociază Guvernul cu FMI

Premierul Victor Ponta a spus aseară că el este cel care i-a cerut ministrului de finanţe diferite scenarii pentru creşterea încasărilor la buget, discutate în USL.
 

Cauzele prăbuşirii flagrante a încasărilor la buget

Aceasta este de fapt problema majoră şi de aici a şi plecat discuţia nemaiauzită până acum de majorare a cotei unice (des­pre reducerea TVA s-a tot discutat): veniturile la buget se prăbuşesc. Aşadar, la rec­ti­ficarea bugetară care va fi operată cu­rând, guvernul s-ar putea vedea obligat să taie din cheltuieli cu suma egală cu veni­turile nerealizate. Surse oficiale, citate de Mediafax, susţin că, după primele nouă luni, veniturile bugetare au fost cu aproximativ 6 mld. lei sub estimarea de la începutul anului, din cauza unor perfor­manţe sub aşteptări.

Există două explicaţii pentru prăbu­şi­rea „flagrantă“ a veniturilor, arată Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal: pe de o parte este vorba de reorganizarea ANAF, iar un alt factor este estimarea nerealistă a veniturilor.

„Nu poţi să creşti taxele când economia performează slab. Nu este momentul potrivit. Este absolut clar care e problema. Problema nu este că avem taxele mici şi trebuie majorate. Problema este fla­grantă în termeni de colectare. Prioritatea zero este îmbunătăţirea colectării“, a declarat Dumitru pentru ZF.

În intervalul ianuarie-august veniturile au urcat cu doar 4,4%, iar avansul cheltuielilor a fost de 4,8% comparativ cu primele opt luni de anul trecut. Astfel, ritmul de creştere a veniturilor bugetare a fost la jumătate faţă de creşterea anuală bugetată de 8% şi este dificil de crezut că ceva spectaculos se va întâmpla în aceste ultime luni ale anului.

Şi alţi economişti cred, asemenea lui Ionuţ Dumitru, că economia este încă prea fragilă pentru ca administraţia să-şi permită schimbări majore de fiscalitate. Însă aceştia nu iau în calcul că şi în 2010, când s-a majorat TVA de la 19% la 24%, economia era în cârje şi măsura a fost luată din aceleaşi considerente: prăbuşirea veni­turilor. Drept urmare, orice este posibil, spun cei mai sceptici.

„Aşa se întâmplă mereu, unde ar fi mirarea? Adoptăm măsuri şi apoi le anun­ţăm“, comentează omul de afaceri Raul Ciurtin, care controlează producătorul de lactate Albalact, cu afaceri în 2012 de 343 mil. lei şi un profit net de 7,3 mil. lei.

El spune că piaţa pe care activează ar fi ajutată de reducerea TVA pentru că acest lucru ar impulsiona consumul, însă subli­niază că acest lucru nu trebuie coompensat cu majorarea altor taxe. Ciurtin este sceptic că TVA va fi redus, mai ales în lumina ultimelor discuţii: „Toţi vorbesc de redu­cerea TVA la carne, de lapte nu pomeneşte nimeni!“.
 

Atenţie la reacţiile adverse!

Alex Milcev, tax partner la firma de audit şi consultanţă EY, crede că o măsură de schimbare a cotelor de impozitare ar atrage cu siguranţă o reacţie adversă din partea mediului de business, deoarece ar afecta nevoia sa de stabilitate şi predictibilitate.

„Din punctul nostru de vedere, cel mai important lucru este să se îmbunătăţească mecanismele de colectare a taxelor. În acest fel, eficienţa sistemului fiscal ar creşte şi nu ar mai fi nevoie să se opereze modificări de nivel de taxare. Considerăm că este preferabilă stabilitatea fiscală, completată de un sistem de colectare îmbunătăţit, în locul modificărilor de cotă de impozitare care nu aduc rezultatele scontate (aşa cum s-a mai întâmplat în trecut în asemenea situaţii)“, afirmă Milcev.

La rândul ei, Mihaela Mitroi, partener, liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică la PwC Romania, afirmă: „Înţelegem nevoia de venituri la bugetul de stat, însă credem că în acest moment economia este destul de fragilă, iar o majorare a fiscalităţii ar putea să dăuneze redresării. Autorităţile fiscale care ar trebui să se concentreze pe creşterea gradului de colectare a impozitelor şi taxelor şi reforma administraţiei fiscale ar trebui să fie priorităţile autorităţilor în anii următori.“

Marii perdanţi ai creşterii cotei unice vor fi companiile profitabile, cu investiţii semnificative în România. Acest aspect nu trebuie neglijat luând în considerare şi politicile ţărilor din zonă: în măsura în care cota unică va creşte, discrepanţa de im­pozitare dintre România şi Bulgaria (unde cota de impozitare este de 10%) sau alte ţări din Europa Centrală şi de Est va creşte. Astfel România va pierde din com­pe­ti­tivitatea de a atrage investitori străini, iar scăderea investiţiilor va avea ca rezultat mai puţine impozite conexe precum TVA, impozite pe salarii, spune Dan Bădin, par­te­ner servicii fiscale, la Deloitte România.
 

Câţi bani vin la buget şi de unde

Simulările la cel mai simplu nivel arată că bugetul ar obţine aproape 13 mld. lei în plus din majorarea cotei unice şi ar pierde 4,4 mld. lei prin reducerea TVA de la 24% la 22%, ceea ce ar însemna un venit suplimentar total pentru bugetul consolidat de 8,5 mld. lei anual. Însă acestea nu iau în calcul comportamentul economic - posibila extindere a muncii la negru sau alte efecte. Pentru că unul este efectul matematic al ma­jorării taxelor şi altul este efectul eco­nomic. Este „celebră“ curba Laffer care face legătura dintre nivelul fiscalităţii şi volu­mul veniturilor fiscale şi indică faptul că de la un anumit nivel al taxelor, nivelul încasărilor la buget scade.
 

Dar cu evaziunea ce se întâmplă?

În privinţa evaziunii pe zona muncii care ar putea fi accentuată de majorarea impozitului pe veniturile din salarii, în acest moment în România sunt  în jur de 1,5 mi­lioane de oameni care lucrează la negru. Potrivit unui raport al Consiliului fiscal, CAS-ul contribuie cu circa 24% la eva­ziunea fiscală totală (situată, spune Consiliul, la 14% din PIB, adică 20 mld. euro anual), în principal prin intermediul feno­menului de „muncă la negru“.

La nivelul anului 2012, în România erau circa 1,45 milioane de salariaţi -la negru“, reprezentând aproximativ 23% din totalul salariaţilor din economie, a estimat Consiliul Fiscal. Or, pe această zonă încă nu se văd rezultate clare în urma unor decizii luate de administraţia statului.

„Creşterea economică nu generează venituri la buget. Evaziunea fiscală este una dintre explicaţiile posibile pentru nivelul redus al veniturilor. Evaziunea nu a fost combătută în ciuda tuturor declaraţiilor de ani de zile. Dar, dacă vom considera că evaziunea fiscală a rămas constantă, vom vedea că şi structura economică a Româ­niei este deficitară. Iar în România parcă s-a uitat de societatea bazată pe cunoaştere, pe competitivitate“, explică Cristian Pârvan, secretar general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).
 

Dacă se măreşte cota unică, impozitul pe venit se majorează. Cine va plăti diferenţa, angajatul sau angajatorul?

Dacă reducerea TVA nu poate fi decât aplaudată de economişti şi oameni de afa­ceri, majorarea cotei unice înseamnă că salariaţilor li se ia, practic, bani din buzunar prin majorarea impozitului pe venitul salarial de la 16% la 22%. Cum se vor comporta angajatorii în acest caz? Vor majora salariile brute pentru a menţine salariile nete ale angajaţilor, sau povara va cădea întreagă pe umerii angajaţilor, ceea ce înseamnă o reducere, practic, a salariilor lor nete actuale?

„Orice creştere de taxe generează ne­mul­ţumiri din partea angajatorilor pentru că ei nu văd niciun beneficiu al acestora în salariul brut pe care îl acordă. Atât timp cât un angajator este nevoit ca pentru un salariu de 1.000 de lei oferit «în mână» angajatului să plătească în prezent 1.700 sau 1.800 de lei în fiecare lună şi nu vede nimic schimbat în bine nici la şomaj, nici la educaţie, nici la sănătate, este evident că o nouă majorare nu poate decât să îl descurajeze“, spune Radu Manolescu, managing partner al firmei de executive search K.M. Trust & Partners.

La nivel de top management, mai spune el, vor exista diminuări de salarii, însă nu se vor mai crea posturi suplimen­tare şi nici nu se vor mai face angajări noi acolo unde pachetele pentru manageri sunt mari. Nu cred că această iniţiativă va atrage mai mulţi bani la buget.

La companii, majorarea cotei unice va afecta direct fluxurile de numerar. Taxele şi impozitele trebuie să fie plătite, indiferent când încasezi facturile şi când se ram­bursează TVA.

O altă consecinţă ar fi tre­ce­rea la restructurări, deci pierderi de locuri de muncă. Ar putea să existe şi tentaţia de a creşte munca „la negru“, dar nu obliga­toriu. Dar va creşte mai mult numărul de contracte de muncă pe durată determinată şi va scădea numărul de contracte de muncă pe durată nedeter­minată, susţine reprezentantul AOAR.
 

Câştigă bugetul dacă sunt majorate taxele aşa cum speră guvernul?

„Nu cred că se pune problema unui câştigător sau nu de pe seama unui posibile creşteri a cotei unice şi respectiv a reducerii TVA, ci mai degrabă se pune problema dacă contextul ales este cel oportun. În contextul în care spunem că în România costul muncii este împovărător şi discutăm de posibilităţi de reducere şi/sau plafonare a contribuţiilor sociale, măsura creşterii cotei unice nu poate fi decât un nonsens. De fapt, nu facem decât să creăm premisele unei şi mai adânci economii subterane în sectorul forţei de muncă“, comentează Ramona Jurubiţa, Partner, Deputy Head Taxation Services la firma de audit şi consultanţă KPMG.
 

Cum ar arăta simularea despre care liderii politici spun că este doar teoretică

Majorarea cotei unice de impozitare de la 16% la 22% ar aduce bugetului de stat 12,9 mld. lei anual, în vreme ce din reducerea TVA de la 24% în prezent la 22% statul ar pierde 4,4 mld. lei anual. Unificarea cotei unice şi a TVA la 22% ar aduce, aşadar, bugetului un 8,5 mld. lei (calcul în baza prognozelor de încasări bugetare pe 2013).

TVA, impozitul pe venitul şi salarii şi impozitul pe profit aduc bugetului statului 41% din venituri (88 mld. lei din totalul veniturilor prognozate în 2013 de 209 mld. lei).

Bugetul general consolidat pe 2013 prognozează venituri din TVA de 52,9 mld. lei (la o TVA de 24%), adică 8,5% din PIB. Veniturile din impozitul pe venit şi salarii (la cota de 16%) sunt prognozate la 23,1 mld. lei (3,7% din PIB), iar impozitul pe profit (la cota de 16%) este prognozat să aducă bugetului 11,7 mld. lei (1,9% din PIB). Dacă, pe aceleaşi date, impozitul pe venit şi salarii ar creşte de la 16% la 22% la buget ar trebui să se strângă 31,7 mld. lei în loc de 23,1 mld. lei (plus 8,6 mld. lei), iar dacă impozitul pe profit ar creşte şi el la 22%, atunci bugetul ar încasa 16 mld. lei faţă de 11,7 mld. lei la cota de impozitare de 16%.

În schimb, scăderea TVA de la 24% la 22% ar aduce, teoretic, bugetului un minus în încasări de 4,4 mld. lei de la 52,9% la 48,4 mld. lei. Rezultă că întreg câştigul bugetului ar fi de 8,5 mld. lei, adică sub 2 mld. euro.

Simularea de mai sus este la nivelul cel mai simplist pentru că unul este efectul matematic al majorării taxelor şi altul este efectul economic. Este „celebră“ curba Laffer care face legătura dintre nivelul fiscalităţii şi volumul veniturilor fiscale şi indică faptul că de la un anumit nivel al taxelor, nivelul încasărilor la buget scade.

În România a funcţionat, până în 2004, un sistem de impunere pe venitul global, reuşindu-se reducerea deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB.

La 1 ianuarie 2005 acest sistem a fost înlocuit cu cota unică de 16% pe venit şi pe profit, care treptat a adus încasări în creştere pe seama dinamicii economice foarte rapide.
 

Ponta explică de la Bruxelles: Eu i-am cerut lui Chiţoiu să facă simulări

 

Aflat la Bruxelles, premierul Victor Ponta a afirmat aseară că el este cel care i-a cerut ministrului de finanţe diferite scenarii pentru creşterea încasărilor la buget, discutate în USL. Iată ce a explicat premierul:

  • Scenariile cerute ministrului de finanţe au vizat reducerea TVA, scăderea CAS şi „alte măsuri“ după ce preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală a informat că gradul de colectare este în acest an mai mic decât cel previzionat.

  • Nu este luată în considerare creşterea cotei unice în 2014.

  • În privinţa cotei unice de impozitare, aceasta poate şi este bine să scadă pentru persoanele cu venituri reduse.

  • În cazul scăderii CAS anul viitor, măsura va fi aplicată „dacă sunt bani“.

  • A doua rectificare bugetară din acest an, programată pentru sfârşitul lunii octombrie, va fi una negativă.

  • Am pentru astăzi programată o întâlnire cu membrii misiunii FMI, aflaţi la Bucureşti pentru prima evaluare a noului acord.

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, respinge categoric varianta creşterii cotei unice.

„Cert este că PNL nu va accepta sub nicio formă, cât se află la guvernare, creşterea cotei unice de impozitare din simplul motiv, nu dintr-o ambiţie ideologică sau partizană, pur şi simplu nu e de imaginat că o mărire şi a cotei unice ar putea fi suportată de un mediu de afaceri care şi aşa se mişcă foarte, foarte greu“, spune Antonescu.

„În urma speculaţiilor apărute în presă care privesc mărirea cotei unice de la 16% la 22% şi reducerea TVA de la 24% la 22%, PNL face următoarele clarificări: la nivelul conducerii USL a avut loc o discuţie informală, în perspectiva construcţiei bugetului pe 2014, în ceea ce priveşte creşterea veniturilor. Măsurile invocate nu sunt cuprinse în prevederile programului de guvernare, iar PNL rămâne consecvent angajamentelor făcute prin acest document de bază al guvernului USL, aprobat de Parlamentul României. PNL nu susţine şi nu va susţine orice măsură de creştere a cotei unice de 16%“, spune ministrul finanţelor Daniel Chiţoiu, care este şi numărul doi în PNL.
 

Reacţia mediului de afaceri la ideea modificărilor de taxe

  • Raul Ciurtin, acţionarul majoritar al producătorului de lactate Albalact

„Aşa se întâmplă mereu, unde ar fi mirarea? Adoptăm măsuri şi apoi le anunţăm. Reducerea TVA ne-ar ajuta pentru că ar impulsiona consumul, însă acest lucru nu trebuie nepărat compensat cu majorarea altor taxe.“

  • Cristian Pârvan, secretar general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR)

„O creştere a impozitului pe venit ar fi contrară declaraţiilor din ultimii ani privind reducerea fiscalităţii pe forţa de muncă. Dacă urcă impozitul cu 6%, de la 16% la 22%, atunci salariile sigur nu vor mai fi majorate. Şi chiar dacă nu vor fi tăiate salariile, le taie inflaţia, iar veniturile ca putere reală de cumpărare vor scădea şi consumul va fi mai mic. Degeaba va fi redusă TVA, oamenii nu vor consuma mai mult pentru că nu vor avea cu ce.“

  • Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal

„Nu poţi să creşti taxele când economia performează slab. Este absolut clar care e problema. Problema nu este că avem taxele mici şi trebuie majorate. Problema este flagrantă în termeni de colectare. Prioritatea zero este îmbunătăţirea colectării.“

  • Mihaela Mitroi, partener, liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică, PwC Romania

„Înţelegem nevoia de venituri la bugetul de stat, însă credem că în acest moment economia este destul de fragilă, iar o majorare a fiscalităţii ar putea să dăuneze redresării. Autorităţile fiscale ar trebui să se concentreze pe creşterea gradului de colectare a impozitelor şi taxelor şi reforma administraţiei fiscale, care ar trebui să fie priorităţile autorităţilor în anii următori.“

  • Ramona Jurubiţa, partner, deputy head taxation tervices la firma de audit şi consultanţă KPMG

„Nu cred că se pune problema unui câştigător sau nu de pe seama unui posibile creşteri a cotei unice şi respectiv a reducerii TVA, ci mai degrabă se pune problema dacă contextul ales este cel oportun. În contextul în care spunem că în România costul muncii este împovărător şi discutăm de posibilităţi de reducere şi/sau plafonare a contribuţiilor sociale, măsura creşterii cotei unice nu poate fi decât un nonsens.“

  • Alex Milcev, tax partner la firma de audit şi consultanţă EY

„Din punctul nostru de vedere, cel mai important lucru este să se îmbunătăţească mecanismele de colectare a taxelor. În acest fel, eficienţa sistemului fiscal ar creşte şi nu ar mai fi nevoie să se opereze modificări de nivel de taxare. Considerăm că este preferabilă stabilitatea fiscală.“

  • Radu Manolescu, managing partner al firmei de executive search K.M. Trust & Partners

„Orice creştere de taxe generează nemulţumiri din partea angajatorilor pentru că ei nu văd nici un beneficiu al acestora în salariul brut pe care îl acordă. Atât timp cât un angajator este nevoit ca pentru un salariu de 1.000 de lei oferit «în mână» angajatului să plătească în prezent 1.700 sau 1.800 de lei în fiecare lună şi nu vede nimic schimbat în bine nici la şomaj, nici la educaţie, nici la sănătate, este evident că o nouă majorare nu poate decât să îl descurajeze.“

  • Dan Bădin, partener servicii fiscale, Deloitte România

„Stabilitatea fiscală este una dintre condiţiile esenţiale în luarea deciziilor investiţionale şi a fost întotdeauna cerută de mediul de afaceri.

Marii perdanţi ai creşterii cotei unice vor fi companiile profitabile, cu investiţii semnificative în România. Acest aspect nu trebuie neglijat luând în considerare şi politicile ţărilor din zona: în măsura în care cota unică va creşte, discrepanţa de impozitare dintre România şi Bulgaria (unde cota de impozitare este de 10%) sau alte ţări din Europa Centrală şi de Est va creşte. Astfel România va pierde din competitivitatea de a atrage investitori străini, iar scăderea investiţiilor va avea ca rezultat mai puţine impozite conexe precum TVA, impozite pe salarii etc.“

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 25.10.2013

AFACERI DE LA ZERO