ArchivIT, companie de arhivare a documentelor, parte a grupului Villar International din Israel care are experienţă de peste 40 de ani în logistica şi managementul docu­men­telor, gestionează în prezent, cu ajutorul tehnologiei, peste 1,6 mi­lioane de cutii de arhive în centrul de de­pozitare pe care îl deţine în România, a spus Mirela Bondar, di­rector general al ArchivIT – cu afaceri de peste 21 mil. lei în 2022, plus 10%.

Implementarea şi utilizarea noilor tehnologii ajută companiile să ră­mâ­nă competitive pe piaţă şi să îşi extindă activităţile la nivel inter­na­ţional, a spus Andrei Lenard, di­rector comercial şi de marketing pe seg­mentul business, Vodafone România. Iar în contextul în care jucători din diferite pieţe au început să apară din ce în ce mai des pe piaţa din România, compa­nii­le româ­neşti ar putea să fie „date la o parte“ de com­petiţia care a făcut inves­tiţii în digitalizare.

Vodafone, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa locală de IT&C, a înregistrat în acest an o creştere a numărului de proiecte de digitalizare derulate în sectorul public în care a jucat rolul de integrator, în contextul în care şi interesul statului către proiecte de digitalizare a crescut.

Companiile din România cel mai deschise la a testa noi tehnologii IT&C sunt cele din industrii cu o competiţie dură, unde jucătorii sunt practic forţaţi să fie mereu deschişi la nou, la a testa noi soluţii pentru a rămâne relevanţi şi a fi mai buni decât competitorii.

Companiile din Bucureşti şi oraşele mari sunt cele mai tehnologizate, dar discuţiile despre transformarea digitală au devenit din ce în ce mai dese şi cu firme mai mici, spun reprezentanţii Fischer Fixings România, subsidiară a grupului german cu acelaşi nume - unul dintre cei mai mari jucători globali de pe piaţa de sisteme de fixare, care are o reţea vastă de parteneri, magazine şi constructori cu care colaborează pe piaţa locală.

Pentru ca un business să se poată dezvolta şi creşte rapid are nevoie de tehnologie, pe lângă o echipă bine structurată, consideră Cristina Bâtlan, fondatoarea brandului de încălţăminte şi accesorii Musette.

Mult discutatul program de digitalizare a între­prinderilor mici şi mijlocii cu 350 mil. euro din Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), despre care s-a discutat intens un an de zile şi de la care se aştepta o accelerare a proiectelor de digitalizare a IMM-urilor, se îndreaptă spre un eşec în condiţiile în care cu câteva săptămâni înainte de expirarea termenului au fost depuse mult sub cele peste 5.500 de proiecte aşteptate.

Companiile care au în plan să lanseze proiecte de transformare prin tehnologie trebuie să plece de la structurarea datelor şi a activităţilor pentru că acestea sunt lucruri pe care se bazează succesul acestor demersuri şi care nu pot fi rezolvate de sine prin achiziţia unei soluţii IT.

Principalul obstacol în calea di­gitalizării companiilor mici şi mijlocii nu este reprezentat de refuzul de a privi către noi solu­ţii al antreprenorilor ci lipsa de cunoştinţe şi de personal specializat care să poată explica beneficiile unei soluţii IT, provocare care poate fi însă depăşită.

Antreprenorii ar trebui să investească „de ieri“ în digitalizare şi tehnologie pentru că acestea au de­venit elemente fără de care o com­panie nu poate concepe un plan de creştere şi dezvoltare pentru viiitor, consideră Răzvan Ştefănescu, di­rector general şi cofondator al Cupio, activ pe piaţa locală de cosmetice, şi care deţine un magazin online şi un lanţ de 22 de magazine clasice, offline.

Antreprenorii au nevoie să vadă exemple concrete ale modului în care diferite tehnologii le pot susţine afacerile, care să-i ajute să înţeleagă termenii adesea prea sofisticaţi utilizaţi de experţi, pentru că doar astfel se vor decide să investească în soluţii tech şi astfel să devină mai competitivi.