Fuziunea Bursa de Valori - Rasdaq a devenit de cateva saptamani un subiect la moda. Initial perceputa ca o gluma ce ar putea fi repede uitata, ideea uniri celor doua piete de actiuni pentru crearea uneia singure - mai ieftina si mai solida a inceput sa fie luata in serios de oficialii pietei de capital. Primele declaratii ale acestora arata, insa, ca dificultatile aferente unei eventuale fuziuni nu vor fi numai de natura juridica sau tehnica ci, poate mai mult, de natura umana.
Pentru ca, o rivalitate care acum patru - cinci ani, in perioada de avant a pietei de capital, parea oarecum logica, s-a prelungit pana in zilele noastre, cand frizeaza mai degraba ridicolul.
"Doua martoage in competitie", carateriza un oficial al pietei de capital concurenta intre o Bursa de Valori fara un orizont de dezvoltare prea incurajator si o piata Rasdaq in agonie, pe cale de a pierde peste 50% din capitalizare anul acesta.
"Bursa de Valori a fost conceputa ca un sistem integrat, care timp de opt ani a functionat fara incidente. Sistemul poate constitui, practic fara modificari, suportul tehnic al integrarii pietei Rasdaq in Bursa", spune Sergiu Oprescu, presedintele Bursei de Valori.
"In final o sa existe doua sisteme de tranzactionare, coordonate de o singura societate", afirma, de cealalta parte, Cristian Andrei Siminel, presedintele Rasdaq.
Cele doua opinii divergente ilustreaza cat se poate de bine stadiul in care se afla, la nivel conceptual, proiectul de fuziune. Ambele parti sunt constiente ca in final va trebui sa ramana o singura bursa de actiuni - care sa poate rezista tendintei de concentrare a pietelor de capital la nivel mondial - dar fiecare crede ca sistemul sau este mai bun.
Disputa cu atat mai inutila cu cat, in fond, detinatorii ambelor societatii sunt aceiasi: societatile de brokeraj. Conducerile sunt, insa, diferite.
Iar in fata orgoliilor, amanunte de genul "tranzactiile cumulate Bursa - Rasdaq sunt de zeci de ori mai mici decat la Bursa din Polonia sau Cehia, care la randul lor nu o duc prea bine" par sa nu conteze.
Faptul ca Bursa este, din punct de vedere juridic, o Asociatie iar Rasdaq o societate pe actiuni sau diferentele dintre sistemele de decontare si tranzactionare sunt, astel, probleme ce par minore in comparatie cu rezolvarea diferendelor "umane".
Ce cred, insa, cei care ar trebui sa aiba cel mai greu cuvant in proiectul de fuziune - brokerii, despre cum ar trebui sa arate viitoarea piata unica de actiuni? Parerile sunt, bineinteles, impartite: unii cred ca Rasdaq va trebui sa dispara, altii ca cele doua sisteme de tranzactionare pot coexista.
"Cred ca singura acceptabila este integrarea Rasdaq in Bursa de Valori prin transferarea societatilor care merita sa fie listate. Restul, de fapt marea majoritatea pe Rasdaq, pot fi transferate la categoria "necotate" a Bursei sau pur si simplu, delistate definitiv, daca nu indeplinesc criteriile minime pentru listarea pe un sistem ca cel a Bursei de Valori", afirma Liviu Giugiumica, presedintele BRD Securities, societatea de brokeraj a Bancii Romane pentru Dezvoltare.
Nicolae Ghergus, director de operatiuni la Active International, are alta viziune a modului in care va trebui realizata fuziunea.
"Existenta celor doua sisteme de tranzactionare trebuie mentinuta, chiar si luand in considerare numai faptul ca la nivel international tendinta este favorabila unei piete tip Rasdaq. In plus, nu cred ca cele peste 3.000 de societati care sunt listate degeaba pe Rasdaq vor arata mai putin ridicol la Bursa", afirma Ghergus.
Brokerul considera ca sistemul de formare a pretului pe Rasdaq, prin negociere directa, nu este cu nimic inferior celui de pe Bursa (pret format prin afisarea anonima a ordinelor de vanzare sau cumparare).
"Nu sunt de acord cu ideea ca pe Rasdaq, in cazul societatilor solide, eventualul pret format ar putea fi mai departe de valoarea reala a actiunii decat pe Bursa. Mai mult, tranzactionarea prin negociere directa este mult mai utila in cazul societatilor cu lichiditate scazuta", afirma Ghergus.
Rares Nilas, presedintele BT Securities - societatea de brokeraj a Bancii Transilvania, crede ca fuziunea este o tinta mult prea importanta pentru a mai conta diferentele.
"Este adevarat ca cele doua piete se adreseaza unor categorii diferite de companii, insa nu cred ca mai este cazul sa ne cramponam de acest aspect. Intradevar, exista si in alte tari piete cu negociere (precum Rasdaq - n.r.), dar acolo functioneaza. Nu poti sa compari Rasdaq cu Nasdaq (modelul american al crearii Rasdaq - n.r.) Mai ales daca tinem cont de faptul ca Rasdaq o sa aiba la sfarsitul acestui an o capitalizare mai mica cu 60 - 70% decat cea actuala datorita delistarilor", spune Nilas.
Florin Aldea, directorul de operatiuni al Alpha Finance - societatea de brokeraj a Alpha Bank considera ca modalitatea de realizare a fuziunii trebuie sa aiba ca principale criterii credibilitatea si dorinta companiilor de a fi listate.
"Este vizibil faptul ca marea majoritate a companiilor de pe Rasdaq nu vor sa fie listate. Situatia este una mostenita dar asta nu inseamna ca nu trebuie rezolvata. Cred ca singura alternativa din punct de vedere al credibilitatii este Bursa de Valori, care poate primi societatile atractive de pe Rasdaq la primele categorii de tranzactionare iar restul, la "necotate". Oricum, un eventual proces de fuziune va fi foarte complicat din punct de vedere tehnic si juridic", afirma Aldea.
Indiferent de modul in care se va realiza fuziunea, existenta unei piete de actiuni numai pentru Romania (in conditiile in care, de exemplu, Olanda Belgia si Luxemburg au una singura, comuna) nu va fi decat pasul initial catre o miscare mai importanta.
"Diferentele de opinie de acum par cu atat mai nesemnificative cu cat, in final, peste cinci - sase ani, bursa romaneasca fie va fuziona cu celelate din regiune, fie va fi inghitita de alta mai mare", a conchis Nicolae Ghergus de la Active International.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
