Guvernatorul BNR a început bătălia cu cei care se aşteaptă la o creştere a cursului spre 5 lei pentru un euro afirmând că "o asemenea prognoză suferă. Aş spune că suferă rău".
După ce săptămâna trecută Mişu Negriţoiu, directorul general al ING Bank România, şi o parte din analiştii băncilor au indicat că includ în prognozele lor un curs de peste 5 lei pentru un euro dacă Grecia iese din zona euro, acum guvernatorul BNR Mugur Isărescu a ieşit public pentru a le da replica.
Acum cursul fluctuează în jurul a 4,46 de lei /euro, cu o creştere în luna mai de 1,6%. În tot anul trecut cursul a crescut cu 0,8%.
Isărescu nu a explicat clar care este nivelul de curs pe care l-ar apăra BNR astfel încât economia să nu sufere o lovitură în plin prin creşterea cursului având în vedere expunerea populaţiei, a companiilor şi a băncilor la euro. Totuşi, din declaraţiile lui, extrem de ambigue, ar putea să se înţeleagă că nu este deloc de acord cu un asemenea curs de 5 lei/euro. De asemenea, Cristian Popa, viceguvernatorul BNR însărcinat cu politica monetară, a declarat că "suntem aproape de ceea ce percepem noi ca fiind un curs de schimb de echilibru".
"Eu cred că riscă cei care vorbesc despre o prognoză aproape firească a cursului de 5 lei/euro dacă se întâmplă ceva în Grecia. Păi dacă se întâmplă ceva în Grecia, cursul se duce chiar spre 1,1 dolari/euro, poate chiar spre 1 dolar/euro. Credeţi că aici, la BNR, ochii nu sunt aţinţiţi spre cursul euro/dolar? Aş spune că o asemenea prognoză (5 lei/euro - n.red.) suferă, ca să fiu delicat. Dacă nu aş fi delicat aş spune că suferă rău, pentru că nu introduce un element esenţial: schimbările din Europa, deosebirea clară între 2007-2008 faţă de 2011-2012. Atunci euro se întărea faţă de dolar. Acum este de-a-ndoaselea. Acum se duce spre 1,2 poate chiar 1,1", a declarat ieri Isărescu la sfârşitul unei conferinţe pe teme monetare care a avut loc la BNR.
Luna mai a fost una dintre cele mai dificile pentru moneda naţională. Deprecierea a venit pe fondul schimbării guvernului, dar şi al îngrijorărilor că Grecia va părăsi zona euro. Ieri, cursul de referinţă anunţat de BNR a fost de 4,4646 lei /euro, sub nivelul maxim atins în 24 mai, de 4,4662 lei/euro.
De la începutul anului deprecierea leului faţă de euro a fost de 3,35%. Referinţa pentru dolar a coborât ieri la 3,5918 lei/dolar, după ce vineri moneda americană s-a plasat la un nivel record faţă de leu - 3,6231.
De la începutul anului creşterea dolarului este de 8%.
Mişu Negriţoiu, directorul general ING Bank România, a declarat duminică la emisiunea "După 20 de ani" de la Pro TV, că este posibil să vedem o creştere uşoară a cursului de schimb, spre nivelul de 5 lei/euro, indiferent dacă Grecia iese sau nu din zona euro, iar presiunile pe euro şi monedele din regiune vor continua în următorii ani. Din punctul lui de vedere, cursul va creşte inevitabil atât din cauza tensiunilor din Europa, cât şi a faptului că în România numai 4 milioane de oameni muncesc.
"La noi vulnerabilitatea este în creştere din două considerente: o dată suntem vulnerabili la expunerea grecească în România şi problema României este parte din problema Greciei, având în vedere expunerea în sectorul bancar, iar în al doilea rând tipicul politicii noastre monetare este unul destul de mult legat de euro, având în vedere dimensiunea portofoliului de credite denominate în euro. Aceasta introduce un plus de risc şi vulnerabilitate", a spus Negriţoiu, citat de Mediafax.
Cursul de schimb este un subiect sensibil pentru România, având în vedere că peste 60% dintre împrumuturi contractate de populaţie şi companii sunt în euro. În aceste condiţii, episoadele de depreciere ale leului au un efect psihologic asupra românilor şi pot să antreneze şi deteriorarea portofoliilor de credite ale băncilor şi creşterea creditelor neperformante.
În schimb, din punctul de vedere al băncii centrale, cursul de schimb nu este un subiect atât de important. De altfel, Isărescu a explicat că există o oarecare dificultate în comunicarea cu publicul şi, în plus, apare si riscul ca mass-media să preia din discursuri ceea ce pentru BNR este cel mai puţin important, iar pentru public este cel mai periculos, făcând trimitere la problema cursului de schimb şi indicarea unei cifre.
Cristian Popa, viceguvernator al BNR, crede că "suntem aproape de ceea ce percepem noi ca fiind un curs de schimb de echilibru". "Trebuie să menţinem cursul de schimb acolo unde fundamentele economice îl dictează. Eu nu dau cifre de prognoză pentru cursul de schimb. Suntem aproape de un curs de schimb de echilibru."
Rezerva valutară versus importuri şi datoria pe termen scurt
Rezervele valutare aflate în administrarea Băncii Naţionale au înregistrat o scădere de 817 mil. euro în luna mai, ajungând la 33,52 mld. euro, în condiţiile în care fluxurile de ieşire au atins un vârf de aproape 2,7 mld. euro.
Rezervele valutare de la BNR sunt principalul scut de protecţie pentru leu în faţa unei eventuale agravări a tensiunilor externe. Faţă de septembrie 2008, când s-a declanşat criza financiară internaţională, rezerva este mai mare cu aproape 30%.
Chiar şi cu scăderea din luna mai, rezervele BNR sunt mai mari cu circa 330 mil. euro comparativ cu nivelul de la sfârşitul lui 2011.
Isărescu a explicat că nu este important de prezentat doar volumul fizic al rezervei valutare, ci şi câte luni de importuri de bunuri şi servicii acoperă, iar sub acest aspect "stăm încă bine de tot". Totodată, este important raportul dintre rezervele valutare şi datoria pe termen scurt.
Cum merge economia când se depreciază leul
Deprecierea poate influenţa negativ cererea internă şi, implicit, creşterea economică, după cum au indicat analiştii.
Însă creşterea cursului poate ajuta exportatorii, care se confruntă deja cu diminuarea cererii din ţările zonei euro. Viceguvernatorul BNR a explicat că exporturile sunt limitate de cererea partenerilor comerciali, iar cursul de schimb nu poate amplifica exporturile. "Nu urmărim ca prin cursul de schimb să devenim mai competitivi."
Pe de altă parte, deprecierea leului ar putea să susţină strategia băncii centrale de încurajare a creditării în lei. Banca centrală a operat patru paşi succesivi de reducere a dobânzii-cheie de la 6,25% la 5,25% pe an, a introdus injecţii săptămânale de lichiditate prin operaţiuni repo şi a introdus chiar măsuri administrative de descurajare a creditului în valută, toate ca parte a unui program de încurajare a împrumuturilor în moneda naţională.
Viceguvernatorul BNR a arătat că cea mai bună contribuţie pe care banca centrală o poate avea asupra creşterii economice este prin inflaţia joasă. Popa a amintit că misiunea băncii centrale este în primul rând asigurarea stabilităţii preţurilor şi menţinerea stabilităţii financiare şi nu poate avea o influenţă pe termen scurt asupra creşterii economice. "Ce poate face BNR? Să contribuie prin stabilitatea preţurilor la crearea unui climat care poate să stimuleze creşterea economică sustenabilă. BNR nu acţionează direct asupra economiei."
Popa a explicat că modul în care semnalele BNR se transmit în economia reală este influenţat de înclinaţia mai puternică sau mai puţin puternică a băncilor comerciale de a da credite în economie.
Ce s-ar întâmpla cu leul în scenariul ieşirii dezordonate a Greciei din zona euro
O eventuală ieşire dezordonată a Greciei din zona euro, dacă s-ar produce, ar duce la presiuni asupra monedelor tuturor ţărilor, inclusiv asupra celor care nu fac parte din zona euro, respectiv îngustări de poziţii şi ieşiri de capital speculativ. Eventualele ieşiri de capital nu ar fi fără consecinţe pentru cursul de schimb, dar ar fi mai puţin ample, cu consecinţe mai limitate, menţionează Cristian Popa.
Deprecierea leului faţă de euro din ultima lună a adus în memorie ultimul episod când românii au avut mari emoţii privind cursul de schimb, în octombrie 2008. Sub şocul falimentului Lehman Brothers, băncile şi fondurile de investiţii străine au presat atunci asupra cursului leu euro pentru că au ieşit de pe pieţele emergente pentru a-şi reface lichidităţile.
Popa a explicat că pentru România apare un beneficiu, respectiv faptul că deţinerile de titluri de stat ale nerezidenţilor sunt mult mai mici ca în alte ţări. Totodată, şi ponderea datoriei publice în PIB este mai mică.
Deţinerile de titluri de stat ale nerezidenţilor au scăzut de la 18% spre 11-12%.
"Eventualele ieşiri de capital nu ar fi fără consecinţe pentru cursul de schimb, dar ar fi mai puţin ample, cu consecinţe mai limitate. Dacă s-ar înregistra o ieşire dezordonată a Greciei din zona euro - scenariu cu probabilitate limitată -, în primul rând faţă de dolar ar fi afectat euro. Deci, faţă de o monedă care ea însăşi s-ar deprecia, leul ar avea un potenţial mai limitat de modificare. Eu nu dau prognoze de curs, din simplul motiv că nu le ştiu", a spus Popa.
Este foarte posibil să vedem un euro mult mai tare, dacă în Grecia se formează o coaliţie viabilă, care menţine angajamentele asumate de această ţară faţă de FMI, după cum este posibil să vedem o evoluţie nefavorabilă în situaţia în care se ajunge la alt rezultat al alegerilor, a precizat viceguvernatorul.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
